Filtrarea biologica si filtrele biologice

[kirucd]

In descrierea si proiectarea filtrelor biologice sint folositi urmatorii termeni:

• Void space / porosity – spatiul gol dintre particulele mediului de filtrare care
  permit solidelor din apa sa treaca, iar raportul de spatiu gol este raportul intre
  volumul spatiului gol dintre particule si volumul total al filtrului ocupat de
  mediile de filtrare
• Cross-sectional area – aria filtrului in sectiunea perpendiculara pe directia
  de curgere a apei
• Hydraulic loading rate – rata de incarcare hidraulica este volumul de apa
  pompat prin filtrul biologic pe unitatea de arie (Cross-sectional area) pe
  unitatea de timp; se exprima in m³/m² zi; pentru rata de incarcare hidraulica
  exista un minim si un maxim
• Hydraulic retension time - timpul de retentie hidraulica se refera la timpul cat
  o anumita cantitate de apa sta in filtrul biologic pe unitatea de timp; se calculeaza
  ca raport intre volumul util de apa din filtrul biologic (doar apa, fara mediile
  de filtrare) si debitul de apa recirculata intr-o ora prin filtrul biologic, (cu cat
  mediile de filtrare sint mai poroase si au granulatie mica cu atat volumul de
  apa util din filtru este mai mare si corespunzator timpul de retentie hidraulica
  este mai mare, cu cat pompa de recirculare are debit mai mare cu atat timpul de
  retentie hidraulica este mai mic)
• Specific surface area – este suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe
  unitatea de volum si se exprima in m²/m³; cu cat este mai mare cu atat mai multe
  bacterii pot coloniza mediile si cu atat capacitatea de filtrare este mai mare;
  marimea mediilor de filtrare, spatiul gol dintre medii (void space) si suprafata
  utila (specific surface area) sint corelate, cu cat este mai mica marimea mediilor
  de filtrare cu atat este mai mare suprafata utila bacteriilor si cu atat mai mic
  este spatiul gol dintre mediile de filtrare
• Volumetric TAN conversion rate – rata de conversie volumetrica a TAN (total
  ammonia nitrogen) este folosita pentru a descrie performanta unui mediu de
  filtrare bazat fie pe suprafata utila a mediilor sau pe volumul mediilor; pentru ca
  anumite medii, cum ar fi nisipul, au o suprafata utila foarte mare, rata de
  conversie se exprima in kgTAN / m³ zi (se foloseste volumul)
• Areal TAN conversion rate – rata de conversie plana a TAN este asemanatore cu
  rata volumetrica dar se refera la unitatea de suprafata si se exprima in
  kgTAN / m² zi (se foloseste suprafata)

Si de aici putem incepe discutiile constructive Tinand cont de termenii definiti mai
sus, exista mai multe abordari ale proiectarii unui filtru biologic (daca va asteptati sa
va spun o formula si gata, am rezolvat problema, va anunt ca nu e asa )


O prima formula de calcul a volumului necesar pentru un filtru biologic se poate afla
din formula urmatoare:




V (filtru biologic in m³) = {Cantitatea de TAN produsa zilnic (in kgTAN/zi)} / {Rata de
conversie plana a TAN (in gTAN / m² zi)} * {1000g / 1kg} / {Suprafata utila bacteriilor
in mediile de filtrare (in m²/m³)}


(unitatea de masura pentru volum, m³ = (kgTAN/zi) * ( m² zi/gTAN) * (1000g/1Kg) *
( m³/m²)


Stiu ca la prima vedere pare complicat, dar ecuatia de mai sus este simpla:

• Cantitatea de TAN produsa zilnic impartita la rata de conversie plana a TAN ne da
  suprafata totala necesara pentru a reduce TAN-ul respectiv
• mai departe Suprafata totala necasara pentru reducerea TAN-ului se imparte la
  Suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe care le folosim si rezulta volumul
  necesar (este vorba despre volumul filtrului in care incap respectivele medii)

Lucrurile par mai simple, dar (stiu ca va asteptati la un dar ) ele nu sint chiar asa de
simple. Cu formula de mai sus putem afla un volum util pentru filtrul nostru biologic,
dar mai sint si alti factori care influenteaza ecuatia de mai sus. Cantitatea de TAN
produsa zilnic se poate aproxima dupa tabelul de mai jos, la o cantitate de 250 grame
de mancare:



Suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe unitatea de volum se cunoaste
de obicei pentru diferitele tipuri de medii, spre exemplu avem urmatoarele valori:

• nisip – intre 5000 si 11000 m²/m³
• micro-bead din polystyren – 3900 m²/m³
• beaduri folosite in filtrele cu presiune – 1150-1475 m²/m³
• medii folosite in filtre trickle sau filtre RBC – 100-300 m²/m³

Problema apare la Rata de conversie plana a TAN (Areal TAN conversion rate) pentru
ca aceasta depinde nu numai de tipul mediilor de filtrare, dar depinde si de alti
factori. Printre altele depinde de rata de incarcare hidraulica, o rata de incarcare mica
la anumite tipuri de filtre (trickle) nu asigura ca apa ajunge la toate mediile de filtrare
(apa, ca si aerul, are tendinta de a gasi cel mai scurt drum), iar la o rata de incarcare
mare biofilmul de pe mediile de filtrare este curatat si nu se mai face nitrificare. Pentru
proiectarea filtrelor de tip trickle se considera o valoare medie de 50 m³/m² zi, iar
valoarea de la care biofilmul este curatat este considerata in calcule 350 m³/m² zi.
Intr-adevar daca facem un calcul aproximativ pentru un filtru extern (nu conteaza
producatorul) vedem ca ne incadram in jurul acestor valori. Spre exemplu un filtru
extern asemanator cu JBL cu laturile de 16 x 20 cm are o arie (Cross-sectional area)
de 0,032 m² iar la un debit real de 500 litri pe ora inseamna un debit de 12 m³ pe zi,
de unde rezulta o rata de incarcare hidraulica = 12 m³ zi/ 0,032 m² = 375 m³/m² zi,
putin peste valoarea maxima pentru filtrele tip trickle (diferenta intre acvacultura
si acvaristica hobyy este ca mediile folosite pentru acvacultura in general au o
porozitate mult mai scazuta decat mediile folosite in acvaristica, si in cazul nostru
biofilmul bacterian apare si in interiorul mediilor, facandu-l mai greu de curatat de
catre debitul mai mare de apa). De aici avem si o prima concluzie, debitele prin
mediile de filtrare biologice pentru filtrele noastre nu trebuie sa fie atat de mari
precum ne imaginam noi.


In sprijinul acestei prime concluzii vine si o alta definitie, Hydraulic retension time,
timpul de retentie hidraulica. Asa cum am spus timpul de retentie hidraulica este
timpul cat sta o anumita cantitate de apa in filtru biologic si implicit in contact
cu mediile bilogice. Daca acest timp este prea mic atunci nitrificarea nu are loc
eficient (nu este redusa toata cantitatea de TAN din bazin/acvariu). Pe de alta
parte daca timpul de retentie este prea mare la fel nitrificarea nu are loc eficient
pentru ca nu toata cantitatea de apa apuca sa treaca treaca prin filtru suficient de
des pentru a reduce toata cantitatea de TAN. In plus de asta, o rata de retentie mare
inseamna un debit de recirculare scazut, care inseamna o viteza mica a apei prin
filtru, care poate duce la colmatarea prematura a mediilor de filtrare. Mai trebuie
luat in calcul si faptul ca hrana administrata pestilor nu se transforma in TAN pe
parcursul a 24 de ore, ci mai degraba undeva intre 1 si 4 ore. In aceste conditii este
de preferat hranirea pestilor cu cantitati mici si cat mai des pe parcursul zilei.


Si totusi care este timpul de retentie hidraulica optim? In lucrarile pe care le-am
citit acest timp varia de la 1-3 minute pina la 20 de minute. Daca am calcula un timp
de retentie pentru filtrele externe pe care le folosim in mod curent descoperim
ca in cazul filtrelor externe folosite in acvaristica acest timp de retentie hidraulica
este mult mai mic. Spre exemplu in cazul unui filtru JBL e1501 avem o capacitate
totala a filtrului de 12 litri din care spatiu ocupat de medii ar fi 8 litri. In cazul in
care filtrul este umplut cu materiale biologice volumul de apa se poate considera
a fi diferenta intre cele doua (chiar daca mediile biologice traditionale gen Matrix,
Substrate pro, Micromec etc. sint poroase, totusi porozitatea este reprezentata
de canale foarte inguste, microscopice, astfel incat volum de apa preluat nu este
foarte mare comparativ cu volumul mediilor). In acest caz putem considera
ca volumul de apa din filtru este de 4 litri. Debitul de recirculare al acestui filtru,
in mod real, este undeva la 500 de litri pe ora, de unde ne rezulta un timp de
retentie hidraulica (4 litri / 500 litri) * 60 minute = 0,48 minute. Dupa cum se
observa acesta este un timp foarte mic in comparatie cu timpii intalniti in acvacultura.
Si totusi aceste tipuri de filtre, daca sint dimensionate corect, isi treaba. Intrebarea
este de ce, iar raspunsul este dat de catre mediile de filtrare folosite care au o
suprafata utila pentru bacterii mult mai mare decat mediile folosite in acvacultura
(in acvacultura se urmareste in primul rand componenta economica si de aceea
se folosesc medii de filtrare mult mai ieftine, dar care folosite in cantitati suficiente
sint eficiente).


La dimensionarea filtrului biologic conteaza si rata de recirculare a apei. In
acvacultura se merge pe o recirculare a apei de 2-3 ori pe ora, la ponduri (crapi
Koi) se merge pe o recirculare a apei de 0,5-2 ori pe ora, iar la acvarii de 2-4
ori pe ora pentru plantate si pesti mici, de 5-6 ori pe ora pentru acvarii cu pesti multi
si mari (gen cichlide), de 5-10 ori pe ora pentru acvarii marine numai cu pesti si de
10-20 de ori pe ora pentru acvarii recif.


Daca plecam de la aceste cifre si mergem pe o medie putem face cateva calcule
aproximative, considerand ca volumul de apa relativ la volumul mediilor de filtrare
este in raport de 60%/40%:

• la un acvariu plantat de 400 litri la o recirculare de 3 ori pe ora rezulta un debit
  de 1200 litri pe ora, si cu un timp de retentie minim de 2 minute (0,033 ore)
  rezulta ca volumul de apa al filtrului ar trebui sa fie de 1200 litri/ora * 0,033 ore
  = 39,6 litri, de unde rezulta un volum al mediilor de filtrare de 26,4 litri,
  adica aproximativ 6,6% din volumul acvariului
• la un acvariu cu cichlide de 400 litri la o recirculare de 6 ori pe ora cu un timp
  de retentie de 2 minute ne-ar fi necesar un filtru cu un volum util de apa de
  79,2 litri, si un volum al mediilor de filtrare de 52,8 litri, adica aproximativ
  13,2% din volumul acvariului
• la un acvariu de recif de 600 litri la o recirculare de 8,33 ori pe ora cu un timp de
  retentie de 2 minute ne-ar fi necesar un filtru cu un volum util de apa de
  164,9 litri, si un volum al mediilor de filtrare de 109,9 litri adica aproximativ
  18,3% din volumul acvariului (in reeful meu am in momentul de fata 8 litri de
  Matrix, 4 litri de spartura de piatra vie, 60 kg ~ 45 litri, 4 litri Denitrate plus
  doua DSB-uri de aproximativ 130 kg de nisip in total, DSB-uri in care
  timpul de retentie este mult mai mare, la un calcul sumar am 61 de litri
  material filtrant plus nisipul pe care nu stiu cum sa il apreciez, datele
  pentru reef fiind de la acvariul meu, 600 litri cu recirculare de 8,33 ori)

Desigur ca aceste calcule sint aproximative, dar ne putem face o idee de ce
inseamna dimensionarea unui filtru biologic. In conditiile in care se respecta
regulile uzuale de mentenanta a acvariului si se folosesc si solutii de filtrare
mecanica si chimica eficiente cred ca o regula aproximativa ar fi dimensionarea
volumului filtrarii biologice la 10% din volumul acvariului. Si desigur ca aceste
cifre sint influentate de tipul materialului filtrant si de incarcatura biologica din
acvariu (care se traduce in cantitatea de hrana administrata).


O alta abordare in calcularea unui filtru biologic pleaca de la cantitatea de hrana
administrata. Cu cat hrana este mai bogata in proteine cu atat cantitatea de TAN
produsa este mai mare. Mancare congelata are in general niveluri reduse de
proteina de aproximativ 5%(cea comerciala uzuala, mysis, super shrimp,
cyclops etc), pe cand mancarea uscata, pelete si fulgi, are un nivel ridicat de
proteina de aproximativ 40-50%. Plecand de aici se pot face calculele pentru
filtrarea biologica.


Si sa plecam de la cazul reefului meu:

• hranesc in medie 8 cuburi de congelate pe zi, cu un procent de aproximativ
  5% proteina si o greutate aproximativa de 22 de grame, plus fulgi cu un
  procent de aproximativ 50% proteina si o greutate de aproximativ 1,75 grame
  pe zi (o cutie ma tine cam 3 luni), plus Spirulina JBL cu un procent de
  proteina de aproximativ 40% si o greutate de aproximativ 2 grame pe zi
  (o cutie ma tine aproximativ 2,5 luni), in plus mai adaug aminoacizi,
  vitamine, zooplancton, fitoplancton, reef pearls de 2-3 ori pe saptamana,
  pentru usurinta am sa le echivalez cu inca 8 cuburi de congelate pe zi (nu
  am gasit niciun calcul aproximativ care sa ma ajute la transformarea lor
  in TAN)
• sistem de 600 litri de apa, cu o rata de recirculare de 5000 litri pe ora
• oxigen 7-8 mg/l (suficient pentru nitrificare)
• pH 8,15
• temperatura 25 de grade Celsius
• alcalinitate 8 dKH
• mediu biologic folosit Matrix, cu o suprafata utila de aproximativ
  700 m2/m3 (este o estimare, nu am o cifra exacta)
• rata de conversie plana a TAN de 0,1g TAN/m² zi
• mergem pe varianta proiectarii unui filtru trickle (wet/dry) si vrem sa aflam
  volumul necesar filtrarii biologice

Conditiile de oxigenare, pH, temperatura si alcalinitate nu sint limitative in acest
caz, fiind propice pentru nitrificare. Hrana administrata zilnic in sistem ar trebui
sa produca urmatorul nivel de TAN, conform tabelului de mai sus:

• 16 cuburi congelate, 44 de grame cu proteina 5% => 0,2464g TAN
• 1,75 de frame fulgi cu proteina 50% => 0,0987g TAN
• 2 grame spirulina cu proteina 40% => 0,0904g TAN
  
  Total 0,4355 grame TAN pe zi

V (filtru biologic in m³) = {Cantitatea de TAN produsa zilnic (in kgTAN/zi)} / {Rata de
conversie plana a TAN (in gTAN / m² zi)} * {1000g / 1kg} / {Suprafata utila bacteriilor
in mediile de filtrare (in m²/m³)}


V (in m³) = 0,4355 g TAN/zi / ( 0,1 g TAN/m² zi * 700 m²/m³) =
= 0,4355 g TAN/zi / 70 g TAN / m³ zi = 0,00622 m³ = 6,22 litri


Dupa cum se observa exista diferente mari intre cele doua tipuri de calculare
a volumului materialelor filtrante, dar unul se bazeaza pe timpul de retentie
hidraulica iar celalalt pe cantitatea de TAN produsa zilnic. Intre cele doua
exista o relatie, timpul de retentie hidraulica poate fi calculat in functie de
eficienta mediilor de filtrare (care este o functie de cantitatea de TAN si de
mediile biologice). Pentru aceasta corelare mai trebuie putin sapat.


Sper ca in weekendul asta sa facem si aceasta corelare si va urma un rezumat
care sa contina concluziile si o metoda (aproximativa) de a calcula necesitatile
unui filtru biologic.


O seara placuta,
Dragos

[GeoB]

Sper sa nu o iei ca un afront caci nu asta intentionez insa iti spun sincer ca nu am reusit sa citesc nici un post pt ca, dupa primele 10 randuri ma dor ochii si capul. De crezi ca esti mai vizibil cu un font de 18? Daca vroiai un font mai mare cred ca cel de 10 era suficient. In rest, respect pt informatii si munca depusa, nu ma indoiesc ca sunt si utile insa probabil ca vom discuta mai multe cand voi reusi sa citesc toate informatiile pe care cu altruism le impartasesti cu noi. Cu prietenie GeoB.

[kirucd]

Mersi Geo, observatia ta e pertinenta, si rog unul dintre admini sa modifice marimea fontului
la toate partile in asa fel incat sa nu mai fie suparator la ochi. Nu mi-am dat seama cand
am postat, articolul, toate partile lui au fost postate de la birou, unde am un monitor destul de
mare si mi s-a parut ca e fontul prea mic

Articolul inca nu este inchis, mai am inca o parte de postat, dar discutiile pe marginea lui le putem
incepe cand vreti, cu siguranta sint lucruri care mi-au scapat sau care pot fi explicate mai bine.

O seara placuta,
Dragos

[bilti]

le-am facut eu putin mai mici.

[Geani]

Am observat cate ceva si vreau sa le discutam, pe cat posibil.
Dragos - La un moment dat spui ca: " Nisipul este practic mediul*cu cea mai mare suprafata disponibila pentru colonizarea bacteriilor" asta cred si eu de aceea cand am facut o socoteala si am comparat rezultatele cu ce mai stiam, am ajuns sa imi pun si mai multe intrabari.
Apoi: "Suprafata utila bacteriilor in mediile de filtrare pe unitatea de volum se cunoaste*de obicei pentru diferitele tipuri de medii, spre exemplu avem urmatoarele valori: nisip – intre 5000 si 11000 m2/m3"....... de unde rezulta ca 1 litru de nisip are o suprafata utila de intre 5 si 11 m2/l.
Mai tarziu spui ca: " mediu biologic folosit Matrix, cu o suprafata utila de aproximativ*700 m2/m3 (este o estimare, nu am o cifra exacta)" de unde inteleg ca 1 litru de Matrix are o suprafata utila de 0.7 m2/l. Dar pe site-ul seachem am gasit asa: "Each liter of Matrix™ provides as much surface (>~700 m2)*"
Si acum vin cu intrebarile:
1. Daca nisipul are cea mai mare suprafata....si are doar 5-11 m2/l
2. Matrixul are 700 m2/l
3. Siporaxul are 270 m2/l "Total effective settling area: 270 m2 per litre sera siporax"

Unde este greseala sau minciuna (ma refer la producatori nu la tine) si unde este adevarul?
Daca nisipul are suprafata cea mai mare cum produsele de sus sa fie de atatea ori mai bune, mai mari......??
Cred ca undeva este o greseala.
Recomand ca acese thread sa fie trecut la permanente.

[kirucd]

Multumesc de intrebare Geani, este o intrebare pertinenta. Stiam ca o sa vina aceasta intrebare

Pe site-ul Seachem exista un document in care ste descrisa o metoda prin care se calculeaza, aproximativ,
suprafata pe care ar avea-o Matrix, EheiH Substrate pro si JBL Micromec. Docimetul respectiv se gaseste aici:

http://www.seachem.com/support/SpecificSurface.pdf

Conform acelui document, suprafata care poate fi utilizata de bacterii pentru colonizare ar fi de 1,8702 m² per gram
pentru Matrix ceea ce inseamna 1406,3904 m² per litru (in acelasi document se spune ca 1 litru de Matrix are 752 grame)
Care este total diferit de 700 m² per litru cat scrie in prezentarea Matrixului pe websiteul Seachem. Deci ceva este putred in
Danemarca Si cum nu am stiut ce sa cred si pentru ca asta a fost unul din motivele pentru care m-am apucat de citit,
am si gasit partial niste explicatii.

In primul rand ca toti porducatorii/comerciantii de asemenea medii de filtrare spun ca mediile lor au o anumita suprafata
aproximativa care poate fi utilizata de bacterii. Asta nu inseamna automat ca si este folosita. Pentru ca mai exista o
conditie care trebuie sa fie indeplinita pentru ca nitrificarea sa se produca, si anume apa cu amoniac/nitriti sa ajunga in
acele canale, sa treaca prin acele canale.

In al doilea rand daca am considera ca Matrixul are 700 m² per litru asta inseamna 700.000 m²/m³ ceea ce este o suprafata
imensa, de 2500-4500 de ori mai mare decat pentru plasticele uzuale care se folosesc in acvacultura pentru filtre wet/dry. Si
intrebarea logica este de ce nu ar folosi cei din acvacultura medii asemanatoare cu aceste medii comerciale? Pentru ca
ar trebui sa foloseasca mult mai putin.

In al treilea rand piatra vulcanica are o suprafata specifica utila intre 50 si 80 m²/m³ si este una dintre cele mai poroase
pietre, matrixul si bio rio de la ada fiind tot pietre naturale.

In al patrulea rand aceste medii de filtrare sint eficiente atata timp cat nu se colmateaza, dar din pacate colmatarea nu
se vede cu ochiul liber (ma refer la colmatarea respectivelor canale care sint microscopice).

Si nu in ultimul rand, nitrificare se face intr-un biofilm. Daca acest biofilm in care supravietuiesc bacteriile se formeaza
in interiorul canalelor dar si pe toata suprafata mediilor, exista niste limitari fizice la care apa este transportata prin acest
biofilm catre bacterii. Aici ajungem deja la ecuatii matematice si modelari complexe si mai am de studiat in directia asta. In
cuvinte mai simple spus, care sint conditiile ca apa cu amoniac si nitriti (sau eventual nitrati) sa ajunga, trecand prin acest
biofilm, la bacterii? Procesul de difuzie al polutantilor in biofilm este un proces complex si care este influentat de foarte multi
factori.

Toate cele de mai sus m-au dus catre o concluzie, partiala desigur, ca mediile biologice comerciale pe care le folosim noi,
au o suprafata specifica utila de in jur de 700 m²/m³. Pentru ca daca as folosi cifrele date de producatori ar trebui sa tin
bazinul meu de 600 litri cu 6 grame de Matrix! Ceea ce evident ca nu este posibil.

Din pacate nu exista niciun fel de studii, in afara de cel mentionat de Seachem, pentru suprafata specifica a mediilor de filtrare.
Si mai mult decat atat, eu nu am gasit niciun studiu pe net relativ la suprafata specifica folosita efectiv de mediile de filtrare
biologica comerciale. Niciunul dintre producatori nu ofera asa ceva. Dar toti isi fac publicitate cu cat de multa suprafata specifica
au mediile lor de filtrare.

Daca cineva a gasit/citit undeva vreun studiu referitor la supprafata efectiv folosita in aceste medii comerciale poate ne informeaza
si pe noi. Pina atunci nu pot da un raspuns mai precis la aceasta intrebare, desi ma roade si pe mine

O seara placuta,
Dragos

LE una dintre concluziile trase de catre cei care cerceteaza acest domeniu este ca nisipul este mediul cu cea
mai mare suprafata specifica, avand o dimensiune foarte mica. Cu cat un mediu are dimensiuni mai mici, cu atat
are suprafata mai mare. Dar in acelasi timp spatiile dintre medii sint mai mici si atunci se poate colmata mai repede.
De aceea se prefera ca atunci cand se foloseste nisip sa se foloseasca in pat fluidizat.

[catalinbgs]

Si acum vin cu intrebarile:
1. Daca nisipul are cea mai mare suprafata....si are doar 5-11 m2/l
2. Matrixul are 700 m2/l
3. Siporaxul are 270 m2/l "Total effective settling area: 270 m2 per litre sera siporax"

Unde este greseala sau minciuna (ma refer la producatori nu la tine) si unde este adevarul?
Daca nisipul are suprafata cea mai mare cum produsele de sus sa fie de atatea ori mai bune, mai mari......??
Cred ca undeva este o greseala.
Recomand ca acese thread sa fie trecut la permanente.

personal nu cred ca este o greseala sau o minciuna, poate doar o ascundere partiala a adevarului din partea producatorilor.
daca Matrix are 700m2/l suprafata totala desfasurata pe care teoretic pot adera bacteriile, practic nu cred ca toata aceasta suprafata este/poate fi folosita folosita.
exact cum a spus si Dragos, apa va cauta intotdeauna calea cea mai usoara, printre bucatile de material.
astfel ca doar cativa mm in adancime sunt folositi real, iar mijlocul unei bucati de material eu personal nu cred ca este folosit, mai ales ca porozitatile sunt de ordin microscopic.

in schimb la nisip spatiile dintre granule fiind aproximativ egale, si cu o distributie corecta a debitului de apa, pot fi folosite aproape in totalitate suprafetele exterioare ale unui graunte de nisip.
deci producatorii nu mint cand spun ca Matrix are 700m2/l, doar ca nu spun si ce procent poate fi utilizat.

doar parea mea.

L.E scuze, ultima postare a lui Dragos nu era cand m-am apucat si eu de scris.

In al doilea rand daca am considera ca Matrixul are 700 m² per litru asta inseamna 700.000 m²/m³ ceea ce este o suprafata
imensa, de 2500-4500 de ori mai mare decat pentru plasticele uzuale care se folosesc in acvacultura pentru filtre wet/dry. Si
intrebarea logica este de ce nu ar folosi cei din acvacultura medii asemanatoare cu aceste medii comerciale? Pentru ca
ar trebui sa foloseasca mult mai putin.

un raspuns ar fi faptul ca materialele foarte poroase cum e Matrixul au nevoie de o apa extrem de curata, altfel particulele din apa de acvacultura vor astupa cu siguranta porii exteriori , iar matrixul, nemaiavand suprafata poroasa, va face filtrare ca niste banale pietre.
deci multi bani degeaba.

[kirucd]

personal nu cred ca este o greseala sau o minciuna, poate doar o ascundere partiala a adevarului din partea producatorilor.
daca Matrix are 700m2/l suprafata totala desfasurata pe care teoretic pot adera bacteriile, practic nu cred ca toata aceasta suprafata este/poate fi folosita folosita.
exact cum a spus si Dragos, apa va cauta intotdeauna calea cea mai usoara, printre bucatile de material.
astfel ca doar cativa mm in adancime sunt folositi real, iar mijlocul unei bucati de material eu personal nu cred ca este folosit, mai ales ca porozitatile sunt de ordin microscopic.

in schimb la nisip spatiile dintre granule fiind aproximativ egale, si cu o distributie corecta a debitului de apa, pot fi folosite aproape in totalitate suprafetele exterioare ale unui graunte de nisip.
deci producatorii nu mint cand spun ca Matrix are 700m2/l, doar ca nu spun si ce procent poate fi utilizat.

doar parea mea.

Mersi Catalin, ai reusit sa spui in mult mai putine cuvinte ceea ce vroiam sa spun si eu
Asta este esenta a ceea ce am vrut sa spun.

O seara placuta,
Dragos

[Geani]

O intrebare era: cum poate nisipul sa aiba doar 5-11 m2 / l ???? Cred ca informatia este gresita pt ca imi pare mult prea putin.
Ma intreb cum au masurat astia, Sera, Seachem........., suprafata disponibila??
M-am gandit eu la o posibilitate dar nu stau acum sa o explic. Poate altadata.

Si tot ca experiment, am facut eu niste masuratori si calcule. Daca am gresit corectati-ma.
Pt cei care nu stiu, eu sunt ala care taie paie la pesti (Dragos stie), spre deosebire de altii care " taie frunze la caini"...... Dar, intr-o anumita situatie pestii pot beneficia de pe urma paielor, dar caini nu stiu ce fac cu frunzele.....asternut....

Si am urmatoarele date:
1 Pai colorat pt suc. dimensiune 1.9 cm x 17.5 cm x 2 = 66.5 cm 2
14 paie colorate si taiate ocupa un spatiu de 100 ml. 14 paie x 66.5 = 931 cm 2 , transform cm2 in m2 si rezulta 9.31 m2
1 litru paie colorate are o suprafata disponibila de 93.1m2. 9.31 x10 = 93.1 m2/litru paie colorate
1 metru cub are 1000 litri. 93.1 m2 x 1000 = 93100 m2/m3

Este doar o demonstratie a ceva ce se poate masura, ma refer la paie, fata de ceva ce nu pot/stiu sa masor (roca vulcanica ,nisip, matrix, siporax.........)

Si acum ma intreb cum
Nisipul doar 5000-11000 m2/m3
Roca vulcanica doar 50 -80 m2/m3
Si paiele "mele" 93100 m2/m3 ????

Nu spun ca toata lumea sa inceapa sa isi umple filtrele cu paie taiate ci doar ca paiele pot fi masurate si putem avea un rezultat exact (asta doar daca nu am gresit) pe cand la celelalte produse trebuie sa ii credem pe producatori.......lucru pe care putem sa il facem sau nu.

[kirucd]

Geani vezi ca ai facut o greseala de calcul: 1m² = 10.000 cm² (100cm*100cm)
Deci cei 931cm² inseamna 0,0931m² de unde rezulta ca 1 litru de paie are 0,931m² iar
1m³ de paie are 931m² suprafata utila. Ceea ce inseamna destul de bine

O zi buna,
Dragos