Infecţia cu Tetrahymena şi "Tetrahymena spp."

Identificarea Tetrahymena spp. este o provocare chiar pentru cel mai experimentat proto-zoologist. Aceasta presupune utilizarea unor tehnici complexe de marcare , pentru a identifica corticoli caracteristici. Studii bazate pe Tetrahymena sp. au avut loc pe parcursul ultimelor decenii , mai recent a fost utilizată analiza genetică pentru identifica şi a clasifica Tetrahymena sp.
Există multe genuri (grupuri) de Tetrahymena, denumirea anumitor genuri s-a schimbat din cauza recentelor progrese în cercetarea moleculară şi re-clasificare a grupului este în curs de desfăşurare.
Dacă va existata vreodată un premiu pentru "cel mai bun cu protozor adaptabil la orice stil de viaţă" atunci Tetrahymena sp. va fi pe locul 1
Acest protozor ciliat poate alterna între supravieţtuirea în formă liberă şi parazitar atit pe organismul viu cît şi pe cel DECEDAT. Este "cel mai modern agent" al bolilor guppylor , de asemenea, se face referire ca "Guppy Killer Parasite" (Pimenta Leibowitz, 2005).
Multe tipuri de peşti de apă dulce sunt sensibili la infecţia cu Tetrahymena şi amfibierii se pare că pot acţiona ca vectori pentru boală .
Tetrahymena sp. este prezentă în aproape orice tip de curs de apă dulce. De la cele mai curate râuri şi lacuri stagnante pînă la apele din staţiile de tratare a apelor reziduale ...
Există raportări de infecţii cu Tetrahymena în fermele comerciale de guppy din Asia şi Israel (Pimenta Leibowitz) încă din 2005 .
Cînd Tetrahymena se află în stare liberă , se localizează pe particule organice , dar interesant că totuşi nu poate fi cultivată artificial în medii proteic-peptidice .
În număr mic , găzduită de celulele moarte din pielea peştelui şi pe stratul de mucus , aparent coexistă cu gazda fără a cauza nici un rău.Dar în momentul când Tetrahymena proliferează problemele devin evidente , după o relativă pauză , Tetrahymena va deveni un agent patogen oportunist şi va invada masa musculară a peştelui. În multe cazuri de infecţie , aceasta devine sistemică intră în sînge , practic peştii incep să "putrezească de vii". Mortalitatea ajunge la un nivel ridicat , femelele gestante , puii şi juvenilii sunt mai sensibili decât masculii adulţi şi sunt primii afectaţi (observaţie personală) .
Spre deosebire de alţi paraziţi, Tetrahymena sp. nu respecta relaţia parazit-gazdă , în sensul părăsirii gazdei după deces.Tetrahymena sp. prosperă pe gazda moartă continuînd să se alimenteze cu materie organică şi bacterii implicate în descompunerea peştelui.
Deci în caz de invazie , parazitul există atît în formă liberă cît şi "fixat" de organismele vii şi moarte mai ales .
Ipoteze în apariţia manifestarii bolii sunt atribuite hranei proaste(alterate), proasta calitate a apei cu conţinut organic ridicat şi nu în cele din urmă a suprapopularii. Aceste condiţii nu sunt întotdeauna o pre-condiţie pentru boala să apară , ci sunt factori favorizanţi.
Totuşi , infecţii generate de Tetrahymena se poate manifesta şi în acvarii cu apă ce are parametrii relativ în bune condiţii.

IDENTIFICAREA
Peştele infectat cu Tetrahymena de obicei sunt letargici , aripiorele strînse... "clamped" şi apetit scăzut. Diverse surse sugerează că apar pete de culoare albă pe tot corpul peştelui , la fel whitespot, cu toate acestea, de la propriile mele observaţii , la infecţia cu Tetrahymena sunt ceva mai galbene şi un pic mai mari...
De obicei, dar nu întotdeauna , la peşti morţi constatăm exoftalmie şi umflarea abdomenului , care la apăsare emană puroi...
Pentru o mai precisă evaluare , examinarea la un microscop este esenţială . Tetrahymena spp. are approx 50-90 µ,m şi poate fi observată chiar la o mărire de x 40 ...

TRATAMENT... (din păcate nu este cunoscut pînă astăzi)

Având în vedere natura diversă a Tetrahymena sp.(şi a altor genuri de Tetrahymena) acesta este foarte greu, aproape imposibil , de a o eradica.
Tratamentele de firmă pentru boli cauzate de protozori au diferite grade de succes, dar numai pentru a reduce numărul paraziţilor , personal am încercat remediile de la SERA cu efect 0 .
Ceva rezultate am obţinut cu clasica sare şi mai "clasica" streptomicină. Dacă debutul de infecţie sistemică este "depăşit", orice tratament este practic inutil , peştii trebue eutanasiaţi pentru că oricum vor muri în masă şi în chinuri. Folosirea tratamentului descris de mine trebuie să aibe concentraţii cît mai mari de sare şi antibiotic , pentru rezultate bune în faza "nedepăşită", cu toate acestea, un astfel de tratament este dur şi stresant , majoritatea peştilor nu rezistă .
Personal, aş prefera să nu se utilizeze tratamente chimice, numai în ultimă instanţă , clasica SARE este cel mai bun remediu...
Înlăturarea Tetrahymena din acvariu prezintă o provocare în sine. Dezinfectarea cu FORMOL şi expunerea la soare cel puţin 3 zile, va distruge orice urmă deTetrahymena sp.
Ustensilele , filtrele şi accesoriile se pot dezinfecta prin "macerare" o perioadă lungă de timp într-o soluţie saturată de cloramină , cele ieftine e recomandat să fie aruncate...
În cazul paraziţilor "clasici" pentru ai eliminarea dintr-un acvariu infectat este suficient de a elimina gazdele (peştii) pentru o perioadă de timp.. Din păcate, nu este cazul cu Tetrahymena care pur şi simplu revine la forma lor de viaţă "liberă" şi continuă să crească destul de fericit, fără o gazdă.
Tetrahymena spp. există în gama de temperatură de 5 grade C - 34gradeC.Temperatura optimă pentru creştere şi reproducţie a Tetrahymena spp. este 28gradeC (Sleigh, 1973) , deci faza cu creşterea temperaturii... "că avem un griş" poate fi chiar benefică pentru parazit...

Ce este interesant este faptul că Tetrahymena pyriformis(o altă formă înrudită) se reproduce în intervalul 7.5gradeC - 32.5gradeC (Sania, 1973). Prin încălzire a apei la 33gradeC aceasta previne înmulţirea parazitului, cu toate acestea el va fi încă prezent la această temperatură nefiind afectat pe perioadă scurtă de timp .
Studii arată că după aproximativ 5 zile cu această temperatură menţinută , combinată cu schimb de apă , pentru a elimina excesul de materie organică , ar trebui să ducă la eradicarea infecţiei cu succes ..Evident , unele dintre aceste tratamente vor avea dezavantaje şi nu pot fi masuri "practice" de control a bolii , peştii nu pot tolera temperaturi mari sau salinitate prea mare , este de altfel dificil de setat o temperatură de 33grade C cu un încălzitor obişnuit .

MĂSURI PROFILACTICE

Metoda cea mai bună de a gestiona orice boală , este de a cumpara peştii numai de la un furnizor de încredere . Acelaşi lucru poate fi spus, ori de câte ori achizitionăm plante şi alimente vii , chiar schimbul de decor în acvariu, cum ar fi pietriş de la un acvariu la altul. Dacă puteţi, încercaţi o sursă de peşti care sunt crescuţi pe plan local , deci termenul de " bred true" capătă un nou înţeles. De evitat pe cît posibil guppy import Asia...(verificat pe propria piele!)

REFERINŢE:

Burgess, P. Dr., (2007) Practical Fishkeeping Magazine, May Issue

Glass, S. Aquarium Quarterly - Guppies (YB-032), T.F.H. Publications

Pimenta Leibowitz, M. et al (2005) Environmental and Physiological conditions affecting Tetrahymena sp. infection in guppies, Poecilia reticulata Peters. Journal of Fish. Dis. 2005, 28, 539-547

Sleigh, (1973) The Biology of Protozoa
Guppy Disease……… One to Avoid by David Rodgers

editat de razvan
l-am inchis si facut sticky. pentru adaugiri, pm si-l redeschid.