Results 1 to 7 of 7

Thread: Minimum necesar pentru un bazin nano de apa sarata de 60 de litri

  1. #1
    Member Adrian_'s Avatar
    Join Date
    Jul 2011
    Location
    Bucuresti
    Posts
    261
    Post (Dis)Likes

    Minimum necesar pentru un bazin nano de apa sarata de 60 de litri

    Intrucat vad ca, pe de o parte, exista interes pentru acest subiect, iar pe de alta parte se vehiculeaza tot felul de teorii fara nici un suport practic despre bazine facute cu te miri ce, voi incerca sa prezint aici un model bazat atat pe experienta personala cat si pe alte proiecte documentate clar (cu fotografii samd) pe forumurile straine.

    Voi incepe prin a spune din capul locului ca PRIMUL lucru care trebuie luat in calcul este mentinerea pe timp de vara a unei temperaturi de MAXIM 26 de grade in bazin. Nu, nu merge cu "lasa ca nu sare de 27 cand or fi 34 afara", nu neaparat pentru ca un coral ar muri imediat ce este supus unei temperaturi de 27 de grade, ci din cauza ca, daca nu aveti un control foarte bun al temperaturii, puteti lesne ajunge la 30 de grade in bazin vara in zilele de canicula.
    Temperatura oricarui acvariu care nu foloseste nici o metoda de racire este cu cel putin 2 grade peste cea a mediului ambiant. Un acvariu marin are cel putin o pompa de recirculare, o pompa de valuri si un sistem de iluminare destul de puternic, daca ati ajuns la 28 de grade in camera intr-o zi foarte calda asta inseamna 30 in bazin si deja avem o reteta sigura pentru dezastru. Asta atat din cauza impactului direct al temperaturii asupra vietatilor cat mai ales din cauza accelerarii diverselor procese de descompunere.

    Cea mai eficienta dar si cea mai costisitoare metoda de racire este un chiller. Cum discutam despre minimum necesar pentru un acvariu de apa sarata, nu putem aduce in discutie solutii al caror pret depaseste 300 de euro in magazin, asadar lasam chiller-ul la o parte. Iar in lipsa lui avem practic o singura varianta: plasarea acvariului intr-o incapere a carei temperatura este mentinuta vara la maxim 26 de grade, IN MOD PERMANENT, cu ajutorul unei instalatii de aer conditionat. Pe scurt, nu merge cu "mai dau drumul la aer cand se face prea cald", trebuie sa-ti permiti sa tii camera aia la MAXIM 26 de grade pe durata lunilor de vara. Pornind de la aceasta temperatura ambientala si folosind unul sau mai multe ventilatoare (care sa bata paralel cu suprafata apei, racind prin evaporare), poti mentine si temperatura acvariului la MAXIM 26 de grade.

    ATENTIE: racirea prin evaporare necesita fie folosirea unei instalatii de autocompletare cu apa de osmoza (prin evaporare sarurile raman in acvariu) fie completarea manuala cu apa de osmoza. In cazul in care se opteaza pentru completarea manuala aceasta trebuie facuta in cantitati mici (la 60 de litri brut maxim 200 ml la o transa) pentru a evita provocarea de socuri in sistem. Cu alte cuvinte nu merge sa mai pui 1 l de apa de osmoza cand iti aduci aminte.

    Cei care considera in mod responsabil ca pot indeplini aceasta conditie minima pot citi mai departe. Cei care nu o pot indeplini pur si simplu n-are rost sa iroseasca timp si bani intr-un proiect care, in mod inevitabil, se va sfarsi prost.



    Ajungand la realizarea bazinului propriu-zis, trebuie tinut cont ca display-ul sistemului va avea proportii diferite de cele ale unui bazin de apa dulce. O latime de minim 40 de centimetri este recomandata, astfel incat, pentru un bazin de 63 de litri, as recomanda dimensiunile L=45 l=40 H=35 O coloana de apa mai inalta va necesita o sursa de lumina semnificativ mai puternica, in timp ce, pentru 35 de centimetri, o lampa cu doua becuri PL de 24W va fi suficienta pentru a permite cresterea in conditii bune a anemonelor si a coralilor LPS (nu mai vorbesc de softies).

    Pentru cei care au un stand mai mare la dispozitie, poate fi o idee construirea unui bazin separat in doua, o parte urmand a fi display-ul si o parte refugiul. Personal nu recomand aceasta solutie din cauza ca este bine ca in refugiu ciclul de iluminare sa fie "opus" display-ului, din motive pe care le voi detalia ceva mai incolo.

    Nu recomand sub nici o forma bazinele all in one, fara sump, bazate doar pe filtre hang-on sau pe un compartiment de filtrare separat in spatele acvariului. La un bazin de 63 de litri costul unui sump se rezuma la o pompa de cel mult 1000l/h (pana in 100 de lei noua in magazin, 50-60 luata sh de pe forum), la pretul sticlei si la cei cativa lei cat mai costa tevile si fittingurile. Avantajele de a avea un sump fiind:

    Quote Originally Posted by Adrian_ View Post
    1. Ai loc sa pui in el un reactor in pat fluidizat pentru PhosEx. Reactor pe care-l poti face cu manuta ta dintr-un suport de pahare de-ala de la Fantana (sau similar) si o pompa de 20 de lei, si care o sa-ti scoata fosfatii de nspe ori mai repede si mai bine decat un saculet cu PhosEx pus in filtrul hang-on.

    2. Ai loc sa pui in el un skimmer, chestie absolut necesara daca vrei sa tii macar o pereche de clowni bine dezvoltati intr-un bazin de 50-60l

    3. O sa-ti faca o filtrare mecanica buna fara sa devina sursa de nitrati, pentru ca vei putea curata foarte usor din el mizeria adunata intre placile de decantare.

    4. Ii poti face un compartiment care sa functioneze ca refugiu, in care sa tii macroalge samd
    Last edited by Tudor.M; 16-03-2012 at 20:58.

  2. #2
    Member Adrian_'s Avatar
    Join Date
    Jul 2011
    Location
    Bucuresti
    Posts
    261
    Post (Dis)Likes
    Referitor la legatura dintre display si sump, exista mai multe variante de realizare, dar cel mai sigur si mai usor de realizat este un overflow intern. Pentru realizarea lui este nevoie de minim o gaura in peretele din spate sau in fundul acvariului, pentru a permite apei din acvariu sa curga liber spre sump printr-o teava.
    Avand in vedere ca discutam despre un acvariu mic, cea mai simpla solutie ar fi cea cu doua gauri date pe fundul acvariului. La aceste doua gauri vor fi legate, prin intermediul unor fittinguri, doua tevi: una mai scurta, prin care apa se va scurge spre sump, si una mai lunga, prin care apa va fi impinsa in acvariu de pompa de recirculare.
    Cele doua tevi vor fi plasate in interiorul unui overflow box, care poate fi facut in regim DIY din PVC:



    Desigur ca overflow box-ul se poate plasa cam unde vrei la un acvariu atat de mic (la acvariile mai mari se folosesc doua, plasate in cele doua colturi din spate, pentru a asigura un flow uniform prin tot acvariul). In interiorul acestui overflow box vom avea teava de tur, mai scurta, care da nivelul minim pana la care se poate scurge apa din acvariu, si teava de retur, plasata de obicei la nivelul maxim pe care-l poate atinge apa inainte ca pompa de recirculare sa ramana pe uscat, in cazul blocarii turului. Desigur ca de la teava de retur se pleaca apoi cu diverse fittinguri de directionare a flow-ului din acvariu.

    Evident, sistemul trebuie calculat in asa fel incat sumpul sa poata prelua toata apa care s-ar putea scurge din acvariu pana la atingerea nivelului de minim dat de teava de tur (in cazul in care se opreste curentul, de pilda) iar bazinul sa poata prelua toata apa pe care ar baga-o pompa pana sa ramana pe uscat, in cazul infundarii turului.

    Ca un exemplu, in cazul bazinului de 63 de litri brut cu care exemplificam aici, teava de tur ar trebui sa urce in bazin pana la o inaltime de 25 de centimetri. Asadar in bazin vor mai ramane 45 litri in cazul opririi curentului. Presupunand ca nivelul normal al apei in bazin, stabilit de utilizator, este de 30 de centimetri, ceea ce inseamna ca acvariul contine 54 litri, asta inseamna ca sumpul va trebui sa fie capabil sa preia o cantitate suplimentara de maxim 9 litri de apa.

    Invers, in cazul infundarii turului, bazinul mai poate primi 9 litri inainte sa se verse (de la 54 de litri nivel stabilit de utilizator la 63 de litri volum brut al bazinului) , asadar pompa de recirculare trebuie plasata suficient de sus incat sa ramana pe uscat inainte de a baga in bazin mai mult de 9 litri de apa.
    Personal, consider ca solutia cu doua tevi de tur si una de retur ar trebui practicata de toata lumea, intrucat ofera redundanta in cazul infundarii uneia dintre tevi (melci samd). In acest caz avem nevoie de trei gauri pe fundul acvariului, de trei fittinguri si de 3 tevi, ceea ce inseamna un cost suplimentar. Nesemnificativ insa daca il comparam cu arderea pompei si cu posibila pierdere a stocului viu, in cazul in care utilizatorul nu intervine la timp.

    Motivul pentru care un overflow intern este cel mai sigur este foarte simplu: daca este calculat si realizat corect, sistemul nu poate inunda in nici un scenariu si, foarte important, se reamorseaza fara nici cea mai mica problema si, evident, fara nici o interventie din partea acvaristului, in cazul unei pene de curent.

    Data fiind dimensiunea mica a bazinului, un overflow extern ar putea permite castigarea de spatiu semnificativ in display, dar este mai dificil de realizat si mai costisitor (necesita mai multe materiale). In plus, mai ridica si problema calibrarii "dintilor" de la "pieptane", pentru ca un "pieptane" prea mic poate scadea prea mult debitul. Un overflow intern are "pieptane" pe 3 laturi si e foarte usor sa-l tai in asa fel incat sa permita obtinerea unui debit suficient, in special la un bazin asa de mic.
    Last edited by Adrian_; 17-03-2012 at 23:35.

  3. #3
    Member Adrian_'s Avatar
    Join Date
    Jul 2011
    Location
    Bucuresti
    Posts
    261
    Post (Dis)Likes
    Urmatoarea etapa este, bineinteles, construirea sumpului. In varianta minimala, cred ca aceasta ar trebui sa cuprinda urmatoarele compartimente, in ordinea circuitului apei:

    1. Decantor pentru strangerea detritusului

    2. O camera pentru un reactor in pat fluidizat

    3. Camera skimmerului

    4. refugiul

    5. O camera pentru doua (sau mai multe in functie de spatiul disponibil) reactoare cu pat fluidizat

    6. Camera pompei de recirculare.

    Motivul pentru care reactorul cu biopelete trebuie plasat inaintea skimmerului este ca biopeletele produc multe reziduuri care vor fi eliminate de skimmer.
    Am optat pentru plasarea refugiului inaintea camerei celorlalte reactoare pentru ca macroalgele din refugiu sa primeasca suficienti nutrienti, iar DSB-ul sa nu fie doar de decor.

    Evident, in prima faza se poate monta doar skimmerul, urmand ca reactoarele in pat fluidizat sa fie cumparate pe masura ce proiectul avanseaza. Primul (cel pentru fosfati) devine necesar abia dupa ineheierea ciclarii, iar cel cu biopelete oricum nu poate fi folosit inainte ca bazinul sa se stabilizeze, ceea ce , la acvariile marine, poate dura 6-12 luni.

    Voi incerca, in limita timpului disponibil, sa fac si o schema.

  4. #4
    Member
    Join Date
    Jun 2009
    Location
    BUcuresti
    Posts
    125
    Post (Dis)Likes
    Man, excelent articolul!!! dupa ce termini probabil ca merita ridica la lipicioase, ca poate mai corupem acvaristi in ale recifului! Tine-o tot asa!

    in paralel, o sa incerc sa fac eu un mini articol despre un recif de SPS minimal. sper sa ma tina entuziasmul

  5. #5
    Member Adrian_'s Avatar
    Join Date
    Jul 2011
    Location
    Bucuresti
    Posts
    261
    Post (Dis)Likes
    Mersi pentru apreciere . Intr-adevar, cel mai greu e sa te tina cheful pana termini articolul .

  6. #6
    Base member Dentamax's Avatar
    Join Date
    Sep 2010
    Location
    Ploiesti
    Posts
    350
    Post (Dis)Likes
    Salut! Super!
    Se mai poate o continuare?

  7. #7
    Member Adrian_'s Avatar
    Join Date
    Jul 2011
    Location
    Bucuresti
    Posts
    261
    Post (Dis)Likes
    Acum ca am terminat cu vacantele sper sa am timp sa inchei articolul . Multumesc pentru apreciere.

Tags for this Thread

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •