Page 1 of 19 12311 ... LastLast
Results 1 to 10 of 187

Thread: Coltul Biciclistului

  1. #1
    Very high member Nicu Iuja's Avatar
    Join Date
    Dec 2006
    Location
    Bucuresti-Baneasa; Ilfov-Silistea snagovului
    Posts
    1,228
    Post (Dis)Likes

    Coltul Biciclistului

    Incep eu la coltul biciclistului cu o traducere de pe http://sheldonbrown.com/chains.html

    O problema arzatoare
    Intretinerea lantului este unul din cele mai controversate aspecte legate de mecanica bicicletei. Viata lantului este afectata de stilul de pedalare, de alegerea treptelor de viteza, de anotimp, de tipul de sol, de tipul de lubrifiant, de tehnica ungerii si starea pinioanelor. Din cauza ca sunt atat de multe variabile, a fost imposibil sa se faca experimente controlate in conditii realiste. In concluzie, orice sfat legat de intretinerea lantului se bazeaza pe intuitie si experienta. Expertii nu se pun de acord aproape niciodata legat de aceasta tema. Fiind considerata uneori o problema aproape evlavioasa in lumea ciclismului si s-au aruncat multe invective in aceasta controversa dintre grupari cu opinii diferite.
    Acest articol este bazat pe experienta mea personala si profesionala si pe propriile mele teorii.

    Lanturi: vechi si noi
    In ultimii cincisprezece ani au fost multe revolutii in proiectarea bicicletelor. Unele au fost mai vizibile, ca ca dezvolarea mountain-bike-urilor, a rotilor disc, a unor noi ghidoane. Unele au fost mai putin vizibile, dar la fel de importante, cum ar fi pelalele cu placute, ciclocomputerele si schimbatoarele indexate.
    A existat de asemenea o revolutie invizibila si putin remarcata in constructia lanturilor de biciclete. Oamenii nu acorda mare atentie lanturilor bicicletelor. Pana la urma, toate arata cam la fel. E mult mai interesant de observat si discutat despre schimbatoare, dar de fapt lantul e cel ce face schimbarea de viteza. Un lant de bicicleta de tip vechi are zece componente pe za. Un lant tipic de 57 de zale are 570 de componente, mai mult decat tot restul bicicletei la un loc. Sunt 114 zale exterioare, 114 interioare, 114 role, 114 nituri si 114 bucse.
    Revolutia majora in proiectarea lanturilor a fost introducerea lanturilor fara bucse. Primul de acest tip a fost Sedisport, si acesta a capatat o asa faima incat si ceilalti producatori i-au copiat designul.
    Lanturile fara bucse au doar opt componente pe za. Nu veti putea spune, uitandu-va la lantul unei biciclete, daca e fara bucse, deoarece acestea sunt ascunse de alte parti ale lantului. Bucsele pot fi vazute doar prin dezasamblarea lantului.


    Constructia lantului conventional
    Intr-un lant conventional, cele doua zale interioare sunt tinute impreuna printr-o bucsa tubulara, care e ca un nit gol in interior. Daca desfaceti o za la un lant conventional, veti vedea capetele bucsei care sunt rasucite in afara zalelor interioare. La asamblarea lantului, zalele exterioare mascheaza capetele bucselor. Mijlocul bucsei nu este vizibil deoarece este inconjurat de rola.
    Niturile care leaga lantul trec prin interiorul acestor bucse, iar rolele acopera partea exterioara, astfel incat suprafata interioara cat si cea exterioara sunt supuse uzurii.

    Constructia lantului fara bucse
    Zalele interioare ale lantului fara bucse sunt tridimensionale. In loc sa aiba o simpla gaura la fiecare capat cu o bucsa presata prin ea, fiecare za interioara are un umar proeminent cat jumatate din bucsa. Deoarece zalele au o parte interioara si una exterioara determinate de existenta umerilor, ele pot avea si tesituri pe muchiile interioare fara a complica suplimentare procesul de fabricatie. Aceste tesituri permit lantului sa functioneze mai lin cand nu este perfect aliniat cu pinionul decat un lant conventional cu zale interioare plate. De asemenea ele imbunatatesc performantele in schimbarea vitezelor.
    Deoarece umerii zalelor care alcatuiesc asazisa bucsa, sunt doua jumatati ce nu se conecteaza direct una cu cealalta, acest tip de lant are o flexibilitate laterala mai mare decat unul conventional. Aceasta deoarece cei doi umeri au putin "spatiu de joc" unul fata de cealalt.

    Intinderea lantului
    Ciclistii vorbesc adesea de intinderea lantului, ca si cum zalele unui lant vechi ar fi alungite prin tensiunile aparute la pedalare. De fapt nu acesta e modul in care lantul isi mareste lungimea. Cauza principala a alungirii este uzura metalului acolo unde niturile se rotesc in interiorul bucsei (sau a umerilor zalelor interioare) in timp ce partile lantului se rotesc si se indreapta in timp ce lantul intra si iese de pe pinioane. Daca desfaceti un lant vechi si uzat, veti putea vedea usor micile scobituri pe nituri in dreptul muchiilor interioare ale bucselor. Lanturile fara bucse au muchia interna a gaurii din za care se freaca de nit cu o racordare mai neteda. Aceasta probabil contribuie la o mai mare durabilitate a lanturilor fara bucse.


    Puteti vedea cum sunt uzate niturile acestui lant. Observati de asemenea cum rola s-a deplasat fata de pozitia normala.


    Motivul pentru care rola s-a departat este uzura umerilor. Cu siguranta ca si suprafata interna a rolei s-a ros.

    Patrunderea lubrifiantului
    Dupa parerea mea, un motiv important pentru o durabilitate mai mare a lanturilor fara bucse este buna patrundere a lubrifiantului catre partile sale vulnerabile.
    Sunt trei puncte unde lantul necesita ungere. In primul rand, si cel mai important, niturile trebuie unse in interiorul articulatiei in timp ce lantul lucreaza. In al doilea rand, interiorul rolelor trebuie uns pentru ca ele sa se miste usor in jurul bucselor cand ruleaza pedintii pinioanelor. In al treilea rand, trebuie unsa suprafata unde zaua exterioara se suprapune peste zaua interioara, chiar daca sarcinile acolo sunt mult mai mici.

    Cand se unge un lant clasic, inainte ca uleiul sa ajunga in interiorul bucselor pentru a unge niturile, trebuie sa treaca printre zalele interioare si cele exterioare. Cu tehnicile uzuale de ungere, cum sunt spray-urile, uleiul tinde sa patrunda simultan prin ambele capete ale bucsei. Bule de aer raman prinse la interior ocupand spatiul unde ar trebui sa fie ulei. In plus, spatiile dintre zaua interioara si cea exterioara sunt expuse mizeriei si de obicei sunt pline de mizerie. Astfel, chiar daca uleiul ajunge la nit, el ajunge deja murdar.
    Problema bulelor de aer poate sa apara de asemenea la ungerea partii interioare a bucselor, desi diametrul mare si inaltimea comparativ mica a rolei fac acest lucru mai putin probabil. De asemenea probabilitatea intrarii de mizerie este mai mica aici deoarece pinioanele tind sa curete rolele automat.
    La lanturile fara bucse, patrunderea uleiului e complet diferita. daca e aplicat pe role, el poate usor sa patrunda pe ambele parti ale ei deoarece aerul si uleiul pot trece prin spatiul dintre umerii zalelor. Daca un lant fara bucse este uns numai pe role, de exemplu cu o pompita, uleiul va putea ajunge si la nituri. Apoi uleiul curge de-a lungul niturilor pana la zona unde zalele se suprapun. Si cum zalele vor fi unse din interior spre exterior, va exista o tendinta naturala de autocuratare care va scoate mizeria si nisipul afara din lant in loc s-o introduca in el.
    Rolele insele sunt curatate de contactul cu pinioanele.


    Ungerea lanturilor
    Una din cele mai mari controverse legate de intretinerea lantului este daca acesta trebuie uns cu ulei sau nu. Dezavantajul ungerii este ca uleiul transporta mizerie in interiorul lantului si acest amestec de mizerie si ulei va actiona ca o pasta abraziva, provocand uzura accelerata. Multi experti au aceasta opinie, dar eu nu cred ca e intotdeauna valabil. Nu am nici un dubiu ca acest efect de abraziune poate aparea, dar gravitatea riscului depinde de tipul de sol din zona si de tehnica de ungere utilizata.

    Multi ciclisti isi ung lantul cu spray-ul, de obicei orientandu-l catre schimbator, deoarece astfel se reduce riscul de a aduce ulei pe jante sau pneuri. In opinia mea, folosirea spray-urilor nu ar trebui utilizate pentru lanturile de biciclete deoarece aduc prea mult ulei unde nu e nevoie si prea putin unde trebuie.

    Cea mai mare parte a mizeriei de pe lant e antrenata de roata din fata. Aceasta mizerie ajunge pe circumferinta exterioara a lantului. din acest motiv, ar trebui sa ungeti lantul dinspre interior. Aplicati uleiul pe partea care intra in contact cu pinioanele. Aceasta reduce tendinta uleiului de a transporta mizeria spre interiorul lantului. Cel mai bun mod de a aplica ulei este cu o pompita. Astfel se aplica uleiul pe cea mai curata parte a lantului.


    Eu pedalez inapoi in timp ce aplic o dara de ulei pe bucla inferioara. Dureaza 15-20 secunde ca sa ungi un lant in acest mod. In cazul lanturilor vechi cu bucse, de obicei ung numai pe partea din stanga in speranta ca uleiul curat se va scurge prin bucse din stanga spre dreapta. Am folosit multe tipuri de ulei, favoritul meu e Phil Wood Tenacious.

    Ceruirea lanturilor
    O metoda alternativa de ungere este scufundarea in ceara fierbinte. Aceasta e o varianta a metodei cu ulei. Ceara topita e suficient de subtire pentru a penetra teoretic partile interne ale lantului, apoi cand se raceste obtineti un lubrifiant gros in locurile unde-si va face din plin datoria. Marele avantaj al acestei metode e ca, odata racita, ceara nu e lipicioasa si nu aduna mizeria. Dezavantajul e ca e mult de munca si ca ceara probabil nu e un lubrifiant la fel de bun ca uleiul sau vaselina.

    Lubrifiantii de fabrica
    Lanturile noi vin unse din fabrica cu un tip de vaselina. Acesta e un lubrifiant excelent ce a fost conceput pentru a patrunde in toate interstitiile lantului.
    Lubrifiantul de fabrica este de fapt superior oricarui lubrifiant pe care-l puteti aplica.
    Unii fac grava greseala de a indeparta acest lubrifiant. Nu faceti asta!
    Lubrifiantul de fabrica e suficient cateva sute de kilometri daca bicicleta nu e folosita in mediu cu mult praf sau umezeala. E bine sa nu aplicati nici un lubrifiant pe un lant nou pana nu e evident necesar, deoarece orice lubrifiant lichid va dilua lubrifiantul de fabrica.

    Curatarea lanturilor
    Sunt cateva metode prin care oamenii incearca sa-si curete lanturile, nici una din ele nu e foarte satisfacatoare. Doua din ele pot fi de fapt acceptabile.
    Metoda traditionala este de a demonta lantul de pe bicicleta, de a-l scufunda si spala in solvent. Totusi exista o problema in cazul lanturilor noi. Designul imbunatatit al pinioanelor, cum ar fi sistemul Shimano Hyperglide, face posibila schimbarea in forta, care este foarte solicitanta pentru lanturi. Vechile sisteme cu pinioane plate necesitau o usoara "inmuiere" a pedalarii in timpul schimbarii.
    Pentru a suporta aceste solicitari ridicate, lanturile moderne au niturile fixate mult mai strans in zale. Noile nituri sunt dificil de desfacut si de remontat fara a distruge zaua sau nitul.
    Daca vreti sa va faceti un obicei din curatarea lantului prin demontare de pe bicicleta, cea mai buna metoda este de a cumpara o legatura rapida, cum ar fi Craig Super lInk sau SRAM PowerLink. Acestea permit demontarea si reinstalarea rapida fara scule. PowerLink e standard pe lanturile SRAM, dar functioneaza si pe alte lanturi de aceleasi dimensiuni.
    Foloseam o tavita si o periuta de dinti pentru a spala lantul, dar Zaven Ghazarian, un excelent mecanic cu care lucram, a venit cu un sistem mai bun: puneti lantul intr-un pet de Coca-cola cu putin de degresant nediluat, puneti dopul si agitati bine. Pescuiti lantul cu o spita, spalati-l in apa si treaba e terminata! (Mi s-a spus ca si pet-urile de Pepsi functioneaza si ca lantul se scoate mai usor din ele pentru ca au gura mai mare... dar eu sunt un "Coke guy", nu un "Pepsi guy").

    Alt mod de a curata lantul e folosirea unui dispozitiv special. Sunt nişte cutii ce se prind pe bucla inferioara a lantului. Ele contin perii si role ce flexeaza lantul si-l trec printr-o baie de solvent.

    Avantajul metodei cu demontarea lantului de pe bicicleta e ca se utilizeaza mai mult solvent, astfel se poate dilua mai multa mizerie de pe lant.

    Avantajul metodei fara demontare este ca dispozitivul flexeaza articulatiile si roteste rolele, asta poate duce la o curatare interioara mai buna.

    Uzura lantului si a pinioanelor
    (In imaginile urmatore, directia de mers e in sensul acelor de ceasornic.)


    Cand un lant nou se aseaza pe un pinion nou, fiecare rola e in contact cu un pinion si e presata aproximativ la fel pe dintele corespunzator, astfel sarcina se distribuie egal, pe 10-11 role/dinti, in acest caz. Din centrul fiecarei role pana in centrul urmatoareia este exact 1/2" (12.7mm). Aceasta dimensiune e numita "pasul" lantului. Dintii pinionului sunt facuti in asa fel incat centrul curbei ce formeaza fiecare spatiu sa fie la 1/2" de urmatorul. Diametrul pinionului e determinat de pas si de numarul de dinti.


    Acest lant si cu pinionul s-au uzat impreuna. Puteti vedea lumina pe sub lant in anumite puncte. Lantul uzat s-a intins asa incat nu mai are pasul original al pinionului. Pinionul s-a uzat si el asa incat si-a marit efectiv pasul pentru a se potrivi lantului.


    Poza de mai sus arata doua pinioane identice suprapuse printr-o tehnica de editare. Unul este foarte uzat iar celalalt este nou. La un dinte nou de pinion, suprafata pe care preseaza rola este perpendiculara pe directia de tragere a lantului. Dintii uzati au capatat forma de rampa, provocand ridicarea lantului in sarcina.
    Rolele se ridica pe dintele tesit pana cand ajung la raza ce corespunde pasului marit a lantului uzat. Diametrul efectiv (si astfel pasul efectiv) al pinionului a devenit mai mare, din moment ce lantul nu mai sta pe fundul golurilor.


    Un lant nou pe un pinion uzat. Cea mai mare parte a tragerii se face pe partea stanga, unde lantul se angajeaza initial pe pinion. Din cauza diferentei de pas, rolele din zona in care lantul paraseste pinionul preiau foarte putin din sarcina, in schimb sunt impinse in sus de inclinarea dintilor.
    Deoarece dintii din stanga fac toata treaba, sarcina e concentrata pe ei.
    In plus, in timp ce rola isi urmeaza dintele in jurul pinionului, ea se rostogoleste pe forma de rampa a dintelui. Aceasta duce la uzura rolelor la interior si a bucselor pe care se rotesc. La un lant ce se potriveste pinionului, rolele se rotesc foarte putin.
    Din cauza diferentei de pas, lantul nu se va potrivi pinionului in sarcina si va tinde sa sara, sarind peste dinti.


    Un lant uzat pe un pinion nou. Din cauza diferentei de pas, sarcina e preluata de dintii/rolele din dreapta, lantul atarna liber pe stanga. Pinionul nou se va uza rapid pentru a se adapta pasului lantului uzat.

  2. #2
    Aquarium expert cristi_ionescu_79's Avatar
    Join Date
    Apr 2006
    Location
    Bucuresti - Drumul Taberei
    Posts
    4,723
    Post (Dis)Likes
    ati vazut pe undeva un stativ de biciclete de pus pe perete?
    vrem sa punem unul d-asta pe un perete la munca si sa ne prindem bicicletele in picioare, una langa alta , pe acest stativ.
    oare unul d-asta de pus pe pamant o merge prins pe un perete?
    Si io mi-mic, dar la tucradio-acvariu everyday e BlackFriday .....
    - Dennerle - Giesemann - SunSun - Sera - EasyLife - Aquili - JBL - Dupla - Shirakura - NLS - VIMI - Kent Marine - Hydor - Prodibio - Seachem - Tropica - Hikari - Salty Shrimp - Jebao

  3. #3
    High member solomonking's Avatar
    Join Date
    Apr 2009
    Location
    Bucurestil
    Posts
    617
    Post (Dis)Likes
    poate ajuta asta

    succes
    puterea exemplului la nivel de individ conteaza!

  4. #4
    Very high member Nicu Iuja's Avatar
    Join Date
    Dec 2006
    Location
    Bucuresti-Baneasa; Ilfov-Silistea snagovului
    Posts
    1,228
    Post (Dis)Likes
    Da sau gaseste un sudor inspirat care sa faca un suport personalizat atat numarului de biciclete cat si conformat spatiului de depozitare.
    Inspiratie gasesti http://www.bikecare.co.uk/acc/cyclestands.html
    Cel mai simplu si util il gasesc pe cel cu multe carlige in care bicicletele stau atarnate de roata fata.


    Daca stau putin sa ma gandesc nici nu ai nevoie de un sudor. Cu un coniac ti-l face un fierar betonist de te minunezi, cu materialele "lui"
    Last edited by Nicu Iuja; 12-05-2011 at 15:23.

  5. #5
    Member cosminuzi's Avatar
    Join Date
    Nov 2009
    Location
    TIMISOARA
    Posts
    212
    Post (Dis)Likes

  6. #6
    Aquarium expert
    Join Date
    Jun 2008
    Posts
    3,025
    Post (Dis)Likes
    Mama pe unde se da asta cu bicicleta, chiar ca trebuie sa fii nebun sa faci asa ceva.

  7. #7

  8. #8
    High member
    Join Date
    Nov 2008
    Location
    Focsani
    Posts
    554
    Post (Dis)Likes
    Trebuie gandit bine un astfel de suport, ca zgarii bicicleta sau janta din fata.
    Pe"carlig" poti pune un tub de cauciuc ceva dar cum o faci sa stea drept?
    Interesanta ideea de a agata in cuier bicictele, dar sa o vedem finalizata

  9. #9
    Very high member Nicu Iuja's Avatar
    Join Date
    Dec 2006
    Location
    Bucuresti-Baneasa; Ilfov-Silistea snagovului
    Posts
    1,228
    Post (Dis)Likes
    Un furtun de cauciuc bagat pe carlig este suficient sa protejeze janta. Bicicletele or sa stea aliniate paralel ghidate de causul carligului care va tine janta in pozitie perpendiculara.

  10. #10
    High member acvariulcucarasi's Avatar
    Join Date
    Mar 2010
    Location
    ialomita
    Posts
    856
    Post (Dis)Likes
    ceva de echilibrat roti un tutorial aveti?
    In post nu se mananca Peste!!!
    Proiect RCS

Page 1 of 19 12311 ... LastLast

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •