Page 1 of 2 12 LastLast
Results 1 to 10 of 11

Thread: Marine Ich / Cryptocaryon irritans

  1. #1
    Aquarium expert Juwel's Avatar
    Join Date
    Apr 2007
    Location
    Galati
    Posts
    9,192
    Post (Dis)Likes

    Marine Ich / Cryptocaryon irritans

    Dupa o experienta neplacuta datorata acestui parazit, in bazinul meu, am hotarat sa traduc (liber) un articol care sper sa ajute tuturor. Pe mine m-a ajutat sa inteleg fenomenul si sa gasesc tratamentul adecvat.
    Sursa articolului este specificata la sfarsit, si tin sa multumesc autorului pentru informatiile care sper sa ne fie tuturor de folos in intelegerea, prevenirea si tratamentul acestei boli, mult prea des intalnita in acvariile marine.


    Grisul la pestii marini

    Asa zisul "gris" la pestii marini, de fapt o infestatie cu Cryptocaryon irritans, este una dintre cele doua cele mai intalnite afectiuni ale pestilor de apa sarata; celalalta este cunosuta sub numele de "marine velvet" si este cauzata de Amyloodinium sp. O sa trecem in revista cateva aspecte ale biologiei acestui parazit ciliat si vom discuta cateva metode de
    tratament, remedii, elixire care pot sa salveze pestii sau uneori doar sa va goleasca portofelul. Am speranta ca in aici veti
    gasi calea sa ocoliti de multe ori eronatele povesti despre tratamentul acestei boli si sa gasiti un tratament efectiv care sa se potriveasca cazuisticii pestilor vostri.

    Inainte de a va decide ce tratament sa urmati, este necesar sa identificati clar agentul infectios care afecteaza pestii. Cateva semne ale infectiei cu C. irritans sunt "scarpinatul" pestelui de decor sau substrat, prbleme de respiratie, pierderea apetitului, inot si comportament anormal, inotatoare franjurate, ochi incetosati si bineinteles punctele albe. Aceste puncte
    caracteristice sunt in mod usual descrise ca aparand ca particulele de sare pe corpul si inotatoarele pestelui. Chiar si in prezenta acestor semne, cel mai bun instrument de diagnosticare este examinarea la microscop a inotatoarelor, branhiilor sau pielii pestelui. Dar realistic vorbind un numar extrem de mic dintre noi are posibilitatea de a efectua o astfel de diagnosticare diferentiata.

    Aceasta boala este asociata in mod uzual cu cateva elemente de mediu: schimbarea brusca a temperaturii apei, expunerea la nivel inalt al valorilor amoniacului, nitritilor sau nitratilor, pH scazut, nivel mic de oxigen dizolvat, suprapopularea sunt toti factori care contribuie la declansarea bolii. Puteti aduna toti acesti factori intr-un singur cuvant "stress" cauzat de conditiile artificiale. In fapt C. irritans este semnalat extrem de rar in mediul natural si oricum nu este letal. Ich este o boala care exploateaza conditiile din captivitate pentru a se reproduce si a gasi cu usurinta o gazda.

    Gazde susceptibile:

    C. irritans a demosnstrat ca are un nivel foarte scazut al specificitatii gazdei, asta insemnand ca va infecta orice peste teleosteean dintr-un mediu marin tropical.
    [TELEOSTEÉNI s.m.pl. Subclasă de peşti care au coloana vertebrală şi craniul complet osoase, corpul acoperit cu solzi osoşi şi coada împărţită în două părţi egale, al căror tip este crapul; (la sg.) peşte din această subclasă. [Pron. -le-os-te-eni, sg. teleostean. / < fr. téléostéens, cf. gr. teleios – complet, osteon – os]. ]
    Pestii cartilaginosi precum rechinul si pisicile de mare apar ca fiind rezistenti, dar orice altceva este susceptibil de a fi infectat. Este demonstrat ca infecteaza diverse specii de apa dulce care sunt aclimatizate in apa salmastra, la fel ca si pestii marini din zona temperata tinuti la temperaturi mai mari decat suporta acestia la limita superioara.
    Chiar daca toti acesti pesti pot fi posibile gazde, exeperienta a aratat ca exista grupe cu mare grad de susceptibilitate si altele cu grad scazut. La capatul de jos sunt tiparii care arata o rezistenta aparte la C. irritans iar la polul opus sunt pestii chirurg, prin Hipo Tang (Paracanthurus hepatus) numit si "regele incoronat al grisului". Ceilalti pesti apar pe undeva
    la mijlocul scalei de susceptibilitate.

    Biologia parazitului:

    Ciclul de viata al parazitului este important pentru a intelege ce tratament este necesar. Stadiul cand parazitul este atasat de peste se numeste "trofont". Trofontul petrece intre 3 si 7 zile (depinde de temperatura) hranindu-se din pestele gazda. Dupa acest stadiu, trofontul paraseste gazda si devine ceea ce numim protomont. Protomontul incepe calatoria prin substrat si incepe sa circule in mod usual 2- 8 ore, dar poate ajunge si la 18 ore dupa ce a parasit pestele gazda. Odata ce protomontul se ataseaza de o suprafata oarecare el incepe sa formeze chistul si in acest stadiu il numim tomont. In scurt timp incepe divizarea in interiorul chistului in sute de mici paraziti numiti tomite. Acest stadiu non-infectios poate tine de la 3 pana la 28 de zile. In toata aceasta perioada parazitul se pregateste pentru o noua gazda. Dupa aceasta perioada tomitele eclozeaza si si incep sa inoate cautand un peste gazda. In acest stadiu se numesc theronti si trebuie sa-si gaseasca gazda in maximum 24 de ore sau vor muri. Ei prefera pielea sau branhiile gazdei, se transforma in trofonti si procesul reincepe.

    Multi acvaristi cred ca pestele s-a vindecat "de la sine" dar grisul devine present iar dupa cateva saptamani: de aceea este important sa urmam tratamentul pana la capat. Nu faceti greseala sa credeti in aceasta falsa siguranta. Parazitul poate fi in stadiul cand se regrupeaza si multiplica pentru urmatorul "asalt". In natura, doar cateva exemplare vor gasi o noua gazda, dar intr-un mediu inchis cum este acvariul aceasta faza inseamna o rata masiva de infectie.

    O alta observatie interesanta despre biologia C. irritans. Trofontii maturi parasesc gazda si apoi tomitele ies din chist noaptea, pe intuneric. Imaginati-va un peste pe care se afla un singur parazit. Dupa doua zile trofontul este bine hranit si se pregateste sa paraseasca gazda dar asteapta intunericul. Pestele se pregateste de somn in spatiul sau favorit din acvariu. Practic acelasi peste ocupa acelasi loc in fiecare noapte. Acum, trofontul paraseste pestele, se face chist si incepe multiplicarea. In cateva zile sau saptamani, cand pestele se intoarce la locul sau de somn, acolo sunt sute de tehronti cautand o victima/gazda in aceeasi zona. Sunt convins ca multi dintre voi vad asta ca pe ceva diabolic, altii poate apreciaza simplitatea acestui plan. Dar de fapt este doar o dovada a evolutiei si adaptabilitatii speciilor.

    Avand in vedere acesasta strategie, este curios ca nu toti therontii sunt capabili sa-si gaseasca gazda. In conditii ideale de laborator doar 5 pana la 20 % supravietuiesc, dar asta tot inseamna un numar mare de paraziti. Luind in calcul rata de infectie si rata de multiplicare numarul total de paraziti poate creste de aproximativ 10 ori in fiecare saptamana.
    Taxonomic, C. irritans este un gen monotipic (insemnand ca exista o singura specie apartinand de acest gen). Pe de alta parte exista cercetatori care sugereaza ca exista cateva specii distincte. Ele au fost izolate in regiuni geografice diferite; totusi diferentele nu sunt atat de semnificative ca sa permita diferentierea pe specii separate. Dupa observatiile autorului si nu numai, se observa o crestere a incidentei infectarii si mortalitatii datorate C. irritans cand amestecam specii din
    Caraibe cu specii Indo-Pacifice. Este posibil ca incidenta ridicata a cazurilor sa fie datorata faptului ca pestele a dezvoltat o imunitate limitata la varietatea nativa, care vine in contact cu un parazit nefamiliar (strain).

    Va urma.

    Traducere libera dupa articolul Marine Ich/Cryptocaryon irritans, Part I, by Steven Pro
    Membru fondator AAR
    Membru fondator RKA
    Stalker.

  2. #2
    High member
    Join Date
    Mar 2008
    Location
    Ploiesti
    Posts
    620
    Post (Dis)Likes
    Super! Multumim mult, si "la fara incidente de astea"....
    Asteptam si continuarea.

  3. #3
    Aquarium expert Juwel's Avatar
    Join Date
    Apr 2007
    Location
    Galati
    Posts
    9,192
    Post (Dis)Likes
    Din pacate asta nu este singura problema care poate apare intr-un acvariu marin. Este doar una dintre ele si incerc sa o supun atentiei.
    Carantinarea superficiala a pestilor poate aduce probleme la care nici nu ne gandim. Mai ales cei wild care sunt purtatori consacrati.
    Stiu replica: "mie nu mi se poate intampla! Cine stie ce a facut X de i s-au imbolnavit pestii."
    Din pacate nici macar replica asta nu inlocuieste carantina. Nu doresc nimanui sa ajunga sa imi dea dreptate. Dar nici nu e cazul sa-ti fortezi norocul, chiar daca te-a ajutat pana acum.... cum am facut majoritatea (ca sa nu zic TOTI) dintre noi.


    Eu acum am bazin carantina. Si stiu ca si Laura.

    Sanatate voua si pestilor vostri!
    Membru fondator AAR
    Membru fondator RKA
    Stalker.

  4. #4
    Membru AAR Nicolae Paun's Avatar
    Join Date
    Feb 2007
    Location
    Bucuresti-diham 1981
    Posts
    4,637
    Post (Dis)Likes
    Si eu am bazin carantina,desi sper sa-l folosesc doar ca maternitate

  5. #5
    Aquarium expert Juwel's Avatar
    Join Date
    Apr 2007
    Location
    Galati
    Posts
    9,192
    Post (Dis)Likes

    Continuare: PREVENIREA

    Prevenirea

    Cel mai bun tratament este prevenirea. Toti pestii noi trebuie carantinati pentru cel putin o luna. Asta ne ajuta sa ne asiguram ca pestii sunt sanatosi, dar totodata da timp acestora sa treaca peste stresul transportului, sa se obisnuiasca cu noua dieta, si sa se intremeze dupa timpul petrecut la exportator, in petshopuri si statiile de colectare cand sunt hraniti sumar. Cel mai mare avantaj este ca pestele se afla intr-un mediu necompetitional si nu trebuie sa lupte pentru hrana.

    Este indicat ca bazinul carantina/spital sa fie fara substrat (spartura de coral sau nisip) si decorat cu piese neporoase, netede, inerte fizic si chimic, cat si usor de curatat si igienizat. Capete scurte de teava PVC de diferite diametre sunt foarte bune ca adapost pentru pesti. Piatra vie nu este indicata deoarece nu indeplineste criteriile enumerate deci nu este recomandat sa o utilizati. Este bine sa nu folositi decor calcaros deoarece poate interactiona cu unele medicamente.

    Exista si alte beneficii daca folositi acele decoruri artificiale in acvariul carantina. Studiind efectele unei explozii epidemice cu C. irritans la Ephinephelus tauvina in statia de acvacultura, Rasheed (1989) a observat ca pestii tinuti in bazine de beton cadeau victime parazitului sistematic pe cand pestii tinuti in exact aceleasi conditii, in aceasi crescatorie, dar in bazine din fibra de sticla nu erau niciodata infestati. El a teoretizat observatia ca in stadiul de chist a parazitului, acesta da de suprafata neteda a fibrei de sticla care nu ii ofera adapostul necesar trecerii la etapa urmatoare. Pana la proba contrarie, este bine sa retinem si aceasta observatie. Si in final acest tip de setup are avantajul ca este foarte usor de intretinut, curatat si igienizat.

    Autorul prefera filtrarea cu burete bolborositor. In mod obisnuit se poate tine mereu un burete care lucreaza in sump si care poate fi oricand folosit la bazinul carantian/spital. In acest fel bazinul carantina poate fi golit si depozitat undeva atunci cand nu este necesar. Poate unii dintre dumneavoastra au oarecare indoieli in privinta filtrarii cu burete
    bolborositor, numit de catre unii acvaristi "fabrica de nitrati", dar nu este cazul deoarece cresterea concentratiei de nitrati datorita buretelui este neglijabila. Cand e necesar sa folosim bazinul carantina/spital, acesta se pune pe pozitie, se pune apa din acvariul display (apa scoasa la un schimb de apa de exemplu), se monteaza buretele din sump si un incalzitor pe care autorul il seteaza la 28 grade ca sa accelereze ciclul de viata a parazitului si setupul este gata. De asemenea se poate monta si o
    pompa mica de recirculare (valuri) daca tinem acolo pesti care necesita miscare de apa. Intregul proces de setare a acvariului carantina ia mai putin de o ora, astfel incat nu are rost sa consumam electricitate si sa ocupam spatiu tinandu-l in functiune permanent. De asemenea, pastrand acvariul carantina gol rezistam tentatiei de a-l transforma in al doilea
    nano-reef din casa!

    Daca nu aveti sump la bazinul vostru display, folositi un filtru hang-on de tip "bio-wheels" pe care il lasati sa mearga in acvariul display si pe care la nevoie il mutati in bazinul carantina. Nu uitati sa scoateti din filtru carbunele activ.

    Se recomanda cu tarie sa nu faceti niciodata tratament cu medicamente in bazinul display! Este intotdeauna bine sa scoateti pestii afectati si sa ii separati in bazinul carantina/spital pentru tratament. Atunci sunteti siguri ca nici o alta vietutoare din bazin cum ar fi coralii, bacteriile, viermii, amfipodele, copepodele sau crevetii nu va fi afectata. Altfel, daca tineti pestii in carantina o luna si acestia nu au semne de infectie, puteti fi siguri ca nu exista C. irritans nici in bazin. De ce? Deoarece parazitul nu isi poate inchide ciclul de viata daca nu are un peste gazda. El nu isi poate completa ciclul de viata pe roci, in nisip sau pe nevertebrate si va dispare.

    Unii acvaristi fac distinctie intre acvariul carantina si acvariul spital, in sensul ca bazinul spital este setat asa cum este descris mai sus, iar bazinul carantina arata mai mult ca un bazin display fara pesti. Autorul nu face aceasta distinctie si considera ca toti pestii fara exceptie trebuie sa fie trecuti prin carantina utilizand metodele descrise mai sus. Teoria celor doua bazine ar fi ca pestii carantinati intr-un mediu mai apropiat de cel natural sunt supusi la un stress mai mic si rezista mai bine la boli. In eventualitatea ca unul dintre pesti se dovedeste a fi bolnav, este ransferat in bazinul spital "steril" pentru tratament. Chiar daca aceasta metoda are meritele ei, totusi este complicat sa tii permanent active doua bazine doar pentru carantinare care este temporara.


    Observatie:
    Daca un bazin infestat cu C. irritans este golit de pesti (trecuti in bazinul carantina pentru tratament) timp de o luna, el va deveni steril si sigur din acest punct de vedere. Parazitii ramasi in masa apei vor muri in lipsa pestilor gazda.



    Va urma...
    Membru fondator AAR
    Membru fondator RKA
    Stalker.

  6. #6
    High member
    Join Date
    Mar 2008
    Location
    Ploiesti
    Posts
    620
    Post (Dis)Likes
    Concluzie logica: daca folosim in acvariul carantina un filtru bolborositor care a functionat permanent pana atunci in sump, dupa sfarsitul carantinarii si eventual a desfiintarii bazinului - se schimba buretele, acesta nu va mai fi pus la loc in sump.
    Corect?

    Si inca ceva. Tot cautand despre Marine Ich gasit un alt produs, se pare fara a contine Cu:
    Easy Life Halt Parasites 100ml/1200 litri
    Is particularly effective against marine ich (Cryptocaryon irritans) and coral fish disease (Oodinium ocellatum) in marine aquariums. Instructions: Shake before use! Turn off UV lamp and oxydator. Remove active carbon and any other absorbent materials present from the filter. The protein skimmer and ventilation must remain on during the treatment. Recommended dosage: Add about 30 drops per 100 litres of water on days 1, 4, 7, 10 and 13. In serious cases double the first dose (on day 1). 20 drops = 1 ml. Totally safe for lower animals and the biological filter. Does not contain copper. Do not use any other products during the treatment! After the course of treatment refresh the water. The aquarium can then be treated with a double dosage of Easy-Life Fluid Filter Medium (or EasyNeo Marine) to remove product residue. This greatly improves the water quality and the fish recover very quickly. Storage - Store the bottle with the pamphlet in the original packaging in a dark place at room temperature. Keep out of reach of children and pets. Do not use with animals that are for consumption.

  7. #7
    Junior Member
    Join Date
    Feb 2008
    Location
    Bucuresti
    Posts
    74
    Post (Dis)Likes
    Quote Originally Posted by LauraP
    Si inca ceva. Tot cautand despre Marine Ich gasit un alt produs, se pare fara a contine Cu:
    Easy Life Halt Parasites 100ml/1200 litri
    Se gaseste si in Romania la 40 lei - 100 ml pt 1200 l. Eu personal nu l-am folosit, deci nu va pot spune cat de eficient este sau nu.

  8. #8
    Aquarium expert Juwel's Avatar
    Join Date
    Apr 2007
    Location
    Galati
    Posts
    9,192
    Post (Dis)Likes
    @Laura> E logica concluzia ta, sau cel putin safe. Nu e chiar atat de costistoare schimbarea buretelui dupa o carantinare sau spitalizare.
    Intr-adevar exista si medicamente mai putin invazive, sau reef safe daca vrei. In urma celor citite de mine (surse diferite) parerile despre eficienta acestora sunt impartite....
    Nici eu nu am folosit.

    @GG> e bine de stiut ca este... dar de preferat sa nu fie necesar.

    Dar o sa discutam si despre asta in curand, dupa ce vedem ce mai zice Steven Pro si despre medicatie.

    Dupa care o sa va impartasesc pas cu pas experienta mea in lupta cu acest parazit extrem de invaziv.
    Membru fondator AAR
    Membru fondator RKA
    Stalker.

  9. #9
    High member
    Join Date
    Mar 2008
    Location
    Ploiesti
    Posts
    620
    Post (Dis)Likes
    Quote Originally Posted by g.g
    Quote Originally Posted by LauraP
    Si inca ceva. Tot cautand despre Marine Ich gasit un alt produs, se pare fara a contine Cu:
    Easy Life Halt Parasites 100ml/1200 litri
    Se gaseste si in Romania la 40 lei - 100 ml pt 1200 l. Eu personal nu l-am folosit, deci nu va pot spune cat de eficient este sau nu.
    Bine de stiut ca exista si pe la noi. Vorba lui Juwel, sa nu avem nevoie...

  10. #10
    Aquarium expert Juwel's Avatar
    Join Date
    Apr 2007
    Location
    Galati
    Posts
    9,192
    Post (Dis)Likes

    Continuare: TRATAMENTUL

    TRATAMENTUL

    Tratament optiunea 1 - Cupru

    Cuprul este un medicament cu eficacitate ridicata impotriva C. irritans cand este folosit in concentratia propice. Dozajul recomandat variaza de la 0,15-0,20 mg/l la 0,25-0,30 mg/l. Ideal este ca sa urmati instructiunile fabricantului medicamentului folosit, si sa utilizati un kit de testare a Cu ca sa puteti verifica dozarea. Cuprul avand un interval de eficienta al concentratiei destul de mic (0,15-0,30 mg/l), este necesar ca valorile concentratiei sa fie strict urmarite, zilnic.

    Observatie: Autorul se refera la medicamentele unde este specificat dozajul in mg/l medicament/volum acvariu, dar se specifica si concentratia de Cu. De aceea este bine ca dupa ce adaugam in apa cantitatea recomandata de medicament pentru volumul acvariului nostru spital, sa facem o masuratoare pentru a verifica daca am atins concentratia de Cu necesara, sau daca nu cumva am depasit nivelul de siguranta al concentratiei de Cu in apa. Exista si medicamente ale caror instructiuni nu fac referire la concentratia de Cu, ci doar la mg/l de medicament/volum acvariu. (Juwel)

    Cuprul are cateva dezavantaje in tratarea C. irritans. Primul este ca la un nivel mic al dozajului nu are nici un efect. Al doilea este ca la nivel prea mare al dozajului poate ucide pestii. Zilnic, cel mai bine ar fi de doua ori pe zi, se face testarea nivelului de Cu pentru ca acesta sa fie mentinut la nivelul optim recomandat. Chiar daca concentratia este in limitele impuse, sunt unii pesti care nu pot tolera Cu. Unii dintre pestii sensibili la Cu sunt: lionfish, pufferii, mandarinii, blennies, si oricare alti pesti fara solzi. Cuprul este cunoscut ca imuno-inhibitor astfel incat pestii sunt susceptibili de a fi expusi la o infectie secundara. Nevertebratele sunt extrem de sensibile la Cu si nu pot fi lasate in bazinul in care se face tratament. In final se recomanda ca tratamentul cu Cu sa nu se faca in prezenta mediilor calcaroase.
    Piatra vie, nisipul calcaros, spartura de coral vor abosrbi Cu, astfel ca tratamentul devine ineficient.

    Observatie: Eu as spune doar ca pierde din eficienta, si asta in functie de gradul de infestare cu paraziti si rezistenta naturala a "pacientilor". (Juwel)

    Cuprul ataca parazitul in special in stadiul de theront care inoata liber, totodata faptul ca in stadiul de trophont parazitul este ingropat in pielea gazdei ii asigura protectie la Cu; peretii chistului la tomonti sunt impermeabili. Stiind acestea cat si ciclul de viata al parazitului, monitorizand si aplicand doza necesara seara, imediat ce lumina la acvariu se stinge, marim eficienta medicatiei. Cel mai bun moment pentru aplicarea tratamentului, seara, asigura optimizarea eficientei acestuia.

    Autorul afirma ca Cu este poate cea mai populara metoda de tratare a C. irritans, dar nu este alegerea sa preferata.
    Recomandarea acestui medicament publicului larg, are un mare risk in ceea ce priveste supradozarea, micsorarea rezitentei pestilor la alte boli (infectii secundare), faptul ca afecteaza serios rinichii pestilor, ficatul, cat si flora intestinala. Afectarea florei intestinale este in acceptiunea multor acvaristi cauza aparitiei bolii numite "head and lateral line erosion" (HHLE), chiar daca nu s-a demonstrat inca o cauza clara a HHLE.

    Optiunea 2 - Formalina:

    Formalina poate fi administrata in 2 feluri: bai scurte sau utilizarea continua in acvariul spital. Dozajul pentru utilizarea continua in acvariul spital este de 1ml (din solutia cu concentratia de 37%) la 25 galoane USA apa acvariu spital. Ar fi de preferat baile in formalina decat metoda de tratare direct in bazin deoarece si formalina este un compus extrem de toxic. De asemenea, inexistenta unui test kit in comert pentru a monitoriza concentratia, face ca dozajul in bazin sa fie dificil fara a mai pune la socoteala factori ca evaporatia apei, absorbtia etc. care pot altera concentratia.

    Pentru prepararea baii, autorul foloseste 5 galoane de apa din acvariu si adauga 3,75 ml de formalina 37%. Se aereaza puternic. Baia se face 30 - 60 minute. Ca de fiecare data cand utilizam medicamente se tine pestele sub observatie pentru a interveni imediat in cauza de distress major. Dupa ce terminam baia, prindem pestele si il punem la loc in bazinul spital. Apa preparata pentru baie si folosita se arunca. Procedeul se repeta la fiecare a doua zi timp de doua sapatamani.

    As dori sa reamintesc cateva elemente de precautie cand utilizam formalina. In primul rand formalina este cancerigena. Este o solutie de apa si gaz formaldehidic cancerigen, deci vom utiliza manusi iar spatiul de utilizare/preparare trebuie sa fie bine ventilat. In al doilea rand nu se va utiliza pe pesti care au rani deschise, leziuni etc. Poate provoca distrugerea tesutului. Si in al treilea rand afecteaza nivelul oxigenului dizolvat in apa. Din acest motiv aerarea puternica este cruciala. Tot din acest motiv nu se utilizeaza formalina in apa cu temperatura mai mare de 27 grade Celsius.

    Observatie: formalina, solutie apoasa de formaldehida 37% este cunoscuta si sub numele de formol. (Juwel)

    Optiunea 3 - Cupru si Formalina:

    Este posibil si cateodata de preferat cum ar fi in cazul unei infestatii masive cu C. irritans si Amyloodinium sp. sa utilizam Cu in combinatie cu formalina in acvariul spital. Atentie la pestii sensibili! Daca un peste este sensibil la una din cele doua substante nu este indicat sa-l supunem acestui tratament. Pestele poate fi vindecat sau la fel de bine omorat
    prin otravire. Este cel mai agresiv si periculos tratament descris in acest articol.

    Va urma....
    Membru fondator AAR
    Membru fondator RKA
    Stalker.

Page 1 of 2 12 LastLast

Posting Permissions

  • You may not post new threads
  • You may not post replies
  • You may not post attachments
  • You may not edit your posts
  •