View Full Version : Pesti exotici de clima subtropicala si temperata
Salut!
Voi incepe prin a prezenta cateva experiente efectuate in “mini-iazurile” mele- ciuberele de mortar JOPA, de 90l, ingropate pana la margine. In ciubere se mai afla si nuferi, ca sugative de nutrienti si “umbrele”- ciuberele fiind expuse in plin soare. Din lipsa de timp, voi fi foarte scurt in prezentarea “experientelor de ciubar”. In unele aspecte poate nu veti fi de acord, dar nu criticati cu batul... Nu chinui pesti care nu au parte de asa ceva in habitat, macar pentru scurt timp, si nu-i las sa crape pur si simplu. In plus, pot fi foarte prolifici, in conditii bune, si puii, decat sa ii las sa fie devorati, pot servi ca material pentru teste- stiu ca poate vi se pare crud, eventual ca sunt un fel de dr. Mengele, dar criticati constructiv ! Altfel ma oftic si nu mai zic ‘nica ;)! Rezultatele vor fi interesante, nu?... dar cine face treaba "murdara" pe timpul si resursele lui??
OK, ii dam drumu'!
1. Carassius auratus- 3 exemplare aurii, gen “cometa”, simple, suple- au rezistat si sub 25cm gheata, in 15 cm de apa cu mal si resturi de nufar in descompunere… otrava curata. .. anul asta au scapat si 4 puisori, care au pierdut aspectul de “tabla” si pigmentatiile negre partiale, devenind totalmente aurii. Nu am hranit pestii decat foarte rar si putin, rezultand bonsaizarea acestora, din doua motive: sunt totusi carasi, nu vreau sa-i am "balauri" in bazinele mele mici, iar animalele oarecum subnutrite traiesc mai mult decat cele hranite la discretie. Pentru intelegerea noastra e un paradox, dar este realitate. Conteaza, desigur, posibilitatea de a rontai alge, bioderma si eventuale larve, plus conditiile tonifiante de exterior: soare si variatii de temperatura. Nu mai stiu sigur daca iarna urmatoare este a 4-a pe care o vor petrece afara, dar mai degraba decat a 3-a sau a 5-a.
Rezistenta lor iarna nu e un miracol, nici macar o noutate, dar ce au indurat la mine demonstreaza o rezistenta incredibila si fata de alti factori.
2. Tanichthys albonubes- nu am tinut niciodata afara peste iarna asa ceva, dar am tinut la rece altadata, in balcon inchis. Desi locatia speciei este in apropierea tropicului, este si de altutudine - ajunge la 2000m in Baiyunshan (White Cloud Mts., Muntii Norilor Albi). Este foarte rezistent, cred ca imediat dupa carasi- referindu-ma doar la ciprinide- dar nu stiu daca il voi include in eventuale experimente pe viitor, fiindca nu am timp si loc.
3. Barbus conchonius si B. padamya (“Odessa”, ticto etc.)- i-am recuperat din ciubere ieri, 16 Noiembrie, dintr-o apa de 5*C. Au fost brume si chiar temperature negative, fara a vorbi de inghet la sol, insa. Apa din unele recipiente mici, a inghetat, si chiar si in unele vase cu volum mai mare, dar neingropate, a aparut pojghita subtire in doua dimineti. Putinii pui rezultati, minusculi - “ace” de 2cm, si stiti cum arata puii de ciprinide la 2 cm- nu erau afectati.
Acesti pesti traiesc si in locatii tropicale, dar si subtropicale.
4. Jordanella floridae- 3 masculi in 3 cuve mai mici, 2 femele, dar ieri am gasit moarta o femela. Am deci doi vaduvi si o pereche, plus… ceva pui. Nu pun moartea acestei female pe seama frigului, fiindca puii sunt in forma- talie minuscula, 1,5 cm, “ace”- si ar fi trebuit sa pice primii.
Locatia speciei e subtropicala, dar indura valuri de frig serioase, cand apa ingheata binisor pentru cateva zile si temperaturile pot ajunge la -15, inclusiv in nordul Floridei.
5. Xiphophorus variatus "Papageienplaty"- varianta mai cunoscuta, galbena cu coada rosie- au trecut de o iarna intreaga la o temperatura medie de 10-12*C, in timpul careia au stat aproape o luna la 7-9*C, iar pentru cateva zile la 5*C; am pierdut o femela adulta din 7 sau 8 adulti, dar... nici un puisor din cei cca. 20 de 2 cm, firavi. Anul acesta nu au iesit deloc afara, dar la anul vor avea un bazin mai mare, cu "pradatori"- niste testoase- unde sa se impuieze in voie. Un sud-african care ii tine in iaz a relatat ca i-au rezistat cateva zile la 3-4*C, in timpul unui val de frig. Desi aceasta forma poate proveni mai degraba din Veracruz, specia ajunge pana in Tamaulipas- statul care are Texasul la nord. In plus, acesti adulti sursa Hornbach nu au petrecut nici o zi afara inainte de acest test, au fost cumparati toamna, trecand practic de la ferma din Asia->Cehia-> Hornbach-> conditii de test, in Noiembrie, la 18*C, in mai putin de o luna. Pesti sensibilizati, de comert, care totusi au dovedit o rezistenta excelenta. In anul care a urmat, s-au inmultit extraordinar, aparand forme interesante, terne, aproape salbatice; din pacate, am pierdut aproape tot din cauza apei extrem de viciate- neglijenta mea. De la nuferii in descompunere- mai ales flori trecute- apa avea chiar si o vascozitate decelabila vizual si tactil, pe langa faptul ca era murdara in sine. Supravietuitorii mi-au demonstrat ca acest peste are valente neasteptate.
Exista si specii mai rezistente decat X. variatus, dar extrem de rare in colectiile rafinatilor si totalmente absente in hobby.
6. Xiphophorus variatus “Blue”- 4 exemplare batrane, cel putin 2 ani la mine, plus varsta lor-> in total poate 3 ani. Nu am obtinut niciodata pui de la ei, fiindca au fost devorati. Unul a supravietuit, dar a murit asta-vara. Am pierdut unul din adultii initiali, unul a fost mereu bolnavicios si slab, si i-am aruncat intr-un ciubar, sperand ca vor mai putea face pui, sa nu pierd linia. Am recuperat ieri un exemplar mort, unul aparent mort, dar care si-a revenit, si doi mai in forma- unul fiind acea femela debila, cu cel mai frumos si curat albastru!! Plus… vreo 10 pui in forma maxima! Sunt la vreo 2 cm, dar fiind xipho, sunt mai robusti la aceasta talie.
7. Heterandria formosa “Gold” – origine s-Florida- a dovedit si anii trecuti o buna rezistenta, inclusiv cateva zile la 3*C, cu pojghita de gheata. Inca afara, am incercat sa curat de alge si Utricularia, dar ramaneau pesti prin ele, asa ca am infiintat un ciubar de transit, unde am pus plantele , cu 2/3 apa din cele doua bazine initiale si 1/3 apa noua, usor mai calda fata de cele 5*C initiale. Vor rezulta deci doua bazine fara nici o planta, cu pestii usor de recuperate, si unul cu plante si eventual cativa pesti agatati cu alge si otratel, plus nufarul. Aici, desigur, nu voi avea detritus; déjŕ am vazut doi pesti si aici.
Mai am un ciubar cu Heterandria, pe care nu i-as aduce in casa, preferand sa protejez bine ciubarul sis a plasez un incalzitor mic, sa mentin 10*C- sper sa fie realizabil.
8. Corydoras paleatus- o bruta draguta, longeviva. O consider la fel de rezistenta ca si Tanichthys, si speculez ca ambele ar fi capabile sa duca o iarna intr-un bazin exterior, cel putin in iernile blande, sau in bazine protejate. Nu am pui, nu au fost in ciubere, dar au fost testati altadata.
9. Macropodus opercularis- am tinut de mai multe ori, dar temperaturile sustinute sub 10*C il ucid, in final. Am recuperat altadata animalele din apa de 5*C. Formele din comert sunt mai slabe, dar am experimentat demult cu unii albastri, care au rezistat o iarna lunga, in balcon inchis, intre 3-8*C; acelasi experiment cu cardinalii. Au ajuns ca in Februarie, simtind cresterea duratei zilei, sa manance cate un Tubifex pe zi, la... 5*C!! Urmatoarele teste cu Macropozi wild-type nu au fost la fel de satisfacatoare. Am pierdut pestii fiindca i-am dus "undeva", "cuiva", care nu a avut inteligenta sa inteleaga importanta acestor pesti testati. Plecam in armata, si am sperat ca ii voi gasi macar pe ei, daca nu si pui- e greu sa distrugi unii pesti, dar pe Macropodus e chiar imposibil, mai ales intr-o anumita sera cu acvarii din zona centrala... in fine, asta a fost...
10. Danio rerio- ajunge si el prin nordul Indiei. Nu l-am incercat niciodata in exterior, dar nu parea incomodat la 8*C in camera rece. Experimentul nu a fost de fapt un experiment complet, pestii murind de batranete evidenta, fiind si forma roz pe deasupra. Nu atribui moartea lor frigului, fiindca ar trebui sa duca macar cat Barbus padamya.
11. Macropodus ocellatus- e un peste rar, pe care l-am reprodus, rezultand sute de pui; dupa ce am facut puii de 3-4 cm, am comis o greseala de neacceptat, pe care o privesc acum ca nefiind a mea- nu eram un incepator, si totusi- finalizata cu pierderea TUTUROR pestilor. Adultii, carora le promisesem ca voi avea grija de puii lor in anul urmator, mi-au murit de infestare cu Camallanus, vierme de care nu multi stiau. Cand am aflat in final despre tratament, a fost prea tarziu- a functionat, dar am obtinut doar moartea viermilor urmata de cea a pestilor. Poate nici nu as fi aflat de ce au murit, fiindca eu i-am retras din ciubarul lor intrigat ca nu depusesera inca, desi era cam spre iunie, daca nu ma insel. Abia atunci am observat grozavia... mult prea tarziu.
Un singur exemplar a fost testat, dar din intamplare: un pui ajuns accidental, ca ALEVIN (!!!), in iazul de cca. 2mc, cu Gambusii. Dupa iarna,prin aprilie, cu ocazia golirii si desfiintarii iazului, constatand doar 5 supravietuitori de Gambusia din peste 100, am observat o silueta incredibila: un juvenil dolofan de Ocellatus, pamantiu si vargat, ca o fiara salbatica! Desigur, l-am pus cu parintii, si a avut aceeasi soarta... apucase sa arate ca va fi un mascul frumos, ii cresteau filamentele dorsale si anale.
Acest peste nu ar trebui sa surprinda prin rezistenta, tinand cont de unde vine- China si Coreea. Ajunge in bazinul Amurului, si a fost semnalat langa Habarovsk, in Rusia. Poate ca in consecinta unor ani mai favorabili, nu se stie; unii speculeaza chiar ca a fost eliberat de acvaristi, dar oricum este prezent in imediata vecinatate, aproape de granita chineza. Cautati datele pentru Harbin, de exemplu:
http://www.weatherbase.com/weather/weather.php3?s=35905&refer=&cityname=Harbin-China
... si va precizez eu ca media pe Ianuarie (lipsind din tabel) este de -19*C (Bucuresti doar -3*C), iar minima absoluta a fost de -47*C, nu -37*C cum scrie acolo- Weatherbase fiind incompleta in mult date; alta sursa mentioneaza clar -41*C, in 1987, dar oricum pestele asta e acolo cu putin timp inainte de inceperea inregistrarilor meteo :)...
Desigur ca nu toata China e ca Manchuria, dar pana si exemplarele din sudul Chinei, exceptie poate cele din provinciile sudului extrem, pot duce iernile din sudul nostru.
E ultimul pe lista, dar de fapt cel dintai, comparabil doar cu carasii in privinta rezistentei- deci a-l tine in iazuri nu se poate numi "experiment", ci doar "o experienta cu un peste nou", care poate fi incununata de succes sau nu, depinzand de noi, insa nu de peste. Gambusia e incomparabil mai slaba decat ocellatus.
.................................................. .................................................. .................................................. .................................................. ..................
Atat in privinta Heterandriei, cat si a celorlalte specii de test: am plasat pestii foarte tarziu in ciubere anul asta… asa ca nu s-au inmultit suficient, dar este bine ca nu i-am pierdut. Anul viitor sper sa pot face mai mult pentru ei, si sa continui experimentele impingand putin mai incolo recuperarea. Considerand batranetea majoritatii indivizilor adulti si vigoarea puilor, aceste specii inca mai pot “duce” ceva frig, dar nu am avut nici conditiile, nici indivizii cei mai indicati pentru a obtine concluzii edificatoare- adultii tineri, in plina forma. Am avut exact extremele : batrani si alevini fragili- totusi, acestia din urma m-au surprins, nu am gasit nici unul mort.
Astept pareri, relatari ale experientelor proprii, sau macar sper sa va dau impulsul pentru a le demara!
Sanatate!
Interesant articolul, multumesc ca ne-ai impartasit experimentele tale , este bine de stiut , in caz ca imi voi face vreodata un iaz .Am mai citit , ca unii acvaristi de prin sudul europei , isi tin pestii tropicali in iaz si pe perioada iernii , pesti gen corydoras , vivipari etc.numa bine
fabian bine ai revenit printre noi :)
@Taz: la tine ar avea sanse, eventual, doar Tanichthys, cu protectie gen sera/solar a iazului. Este singurul care suporta vara racoroasa din zona ta; desi M.ocellatus vine din zone infernale iarna, nu ar rezista la tine: este vorba de acel tip de metabolism care necesita veri toride, fie ele si scurte, si indiferent de asprimea iernii. De exemplu, Ploiestiul, care are o iarna moderata, are vara mai racoroasa decat Harbin, care o are identica verii bucurestene!! Dar media anuala la Ploiesti este de 10*C- o clima temperata rezonabila, iar Harbin are abia 4*C- adica o vara frumoasa, dar iarna de 6 luni... Cardinalul insa, venind oricum din ape de munte mai racoroase, intampina doar provocarea iernii de la voi, vara fiindu-i insa suficient de calda pentru metabolismul lui.
Cory paleatus este defapt subtropical si temperat, nu ajunge in zone tropicale.
@Catalos: multumesc fratior, bine v-am regasit ;)!
Tin sa te felicit pentru acest articol , o adevarata sursa de inspiratie pentru cei care sunt atrasi si de aceasta parte a acvaristicii .
Se poate si o descriere tehnica a bazinelor? , in special filtrare :D?
Multumesc, Simon!
Problema e... ca nu e filtrare! Doar un schimb partial de apa, pe care eu l-am facut... sau nu.
Doar intr-un singur an am facut asta, dar dupa... am administrat neglijenta la discretie. Ar fi bine cca. 1/3 pe luna, macar; plasat pe fundul ciubarului un powerhead cu intake-ul prevazut cu un burete grosier, ca sa nu aspire pestii, si lasat sa scoata apa. In prealabil, aveam pregatit un ciubar cu apa cu o zi inainte, fiindca apa mea e de put, dura si rece. Dupa extragerea acelei treimi de apa din zona fundului, plasam un furtun in ciubarul cu apa proaspata si lasam sa completeze lent nivelul in ciuberele ingropate.
Desigur, este bine sa existe o oarecare umbrire- nu semnificativa- si plasarea strategica astfel incat sa nu fie expus bazinul curentilor; in liber, unde soarele si vantul bat dupa chef, evaporatia este crancena. In vecinatatea unei vegetatii care tempereaza arsita, si a unor obstacole care "taie" curentii, evaporarea este mai redusa. Atentie insa cand incercam sa cream microclimate protectoare: de ex., blocand partea de nord cu obstacol, obtinem "cuptor" datorita expozitiei sudice! Ideal ar fi sa protejam toata zona cu obstacole- ma gandesc la un rond de Buxus, care sa inconjoare zona cu ciubere, sau chiar grilaje. Nuferii vor plin soare, dar atunci cadenta schimburilor partiale va creste, fiindca apa se va durifica prin evaporare.
Te poti juca si cu filtre, dar orice miscare a apei va accelera evaporarea. Un powerhead-miniatura (cel mai mic), cu burete simplu, fara optiune de aerare, e prea bine pentru ciuberele JOPA. Pana acum nuferii au facut treaba buna, dar cand devin mai robusti rizomii, apar si problemele. Cel mai bine s-au comportat cioatele de rizom de cca. 10-15cm, cumparate din magazine tip Hornbach- eu de acolo i-am luat, dar multe magazine au, prin Martie-Aprilie. Dupa o luna au si inflorit, si au filtrat satisfacator, fara insa a fi monstri care nu mai incap in ciubar. Si una e cand se "trec" cateva frunze mai mici, iar alta e cand se descompun in apa 5-6 "farfurii"... astfel de rizomi crescuti nu mai merg la 90l, trebuind sa fie sectionati din nou.
La anul voi incerca Vallisneria spiralis- am si eu, si este si prin magazine. Ar merge si "spiralatele" asiatica, dar cred ca sunt mult mai greu de curatat de alge si se vor rupe mai mult, din cauza frunzelor spiralate. Spiralisul este neted si se agata mai putin. Am uitat sa mentionez ca algele pot exploda serios, cele filamentoase creand adevarate navoade in care pestii se agata. Totusi, le datorez mult pana si algelor: fara ele, toxinele din apa ar fi afectat pestii, iar ele stiu sa se ocupe cel mai bine cu "decontaminarea chimica". Apar spontan, incercand sa corecteze parametrii "gresiti", si noi le consideram daunatoare- arata oribil cand iti invadeaza aranjamentele, dar ele nu-si fac decat datoria :).
goodmans
17-11-2012, 23:37
Bravo Dom`ne,
bine ca ne impartasesti si noua experienta din astea,poate mai populam si cu alte specii!
Eu as incerca cu niste "grass carp" ca am tot vazut pe la hornbach toata vara si sint tare frumosi.Fiind pesti de card ar arata frumos in iaz insa nu m-am documentat daca rezista bine iarna,ce mananca si cat de mari se fac.
Haha, Goodmans!
Glumesti, nu? Asta e fiara de "Amur Alb" sau "Cosash", se face la cca. 1m, si a tine bruta asta de fitofag in iaz e ca si crocodilul in acvariu :). E aclimatizat la noi, mare vedeta in piscicultura. Mare paguba ecologica, fiindca devoreaza vegetatie submersa si chiar stuf... Ramai cu Koii, lasa monstrii in balta lor- de fapt nici balta nu-i a lor, sa se duca inapoi in China mamii lor, de unde vin... adica desteptii de l-au adus sa faca serviciul asta...
goodmans
18-11-2012, 00:42
ala asa argintiu/aramiu cu coada si aripioare rosii se face asa monstru?
de fapt daca e amur (cteno) e normal,ca eu am prins odata unul de 18Kg.
credeam ca e vreo specie asa mai pitica ce sta in grup si se ascunde in vegetatie dar o sa ma orientez catre altceva
:)
Sincer imi imaginam ca filtrarea nu ar exista (defapt ea exista dar nu sub nume marete gen eheim JBL etc . )
Vara trecuta am avut si eu o astfel de tentativa , un "mini" iaz cu pesti mai "speciali " , eu as fi vurut cateva stiuci dar ...o las pentru la anul .
Ar fi interesant daca ar merge realizat un ciclu de viata la austrolebias nigripinnis (peste -icre-peste) sa se realizeze ciclul de sezoane (ploios -secetos ) din habitatul natural .
@Goodmans: da, ala e! Eu ii cunosc doar din piata si internet, nu pescuiesc. Dar ti-ar face praf iazul, nuferii, tot- Koii sunt ingerasi fata de ei.
@Simon: ce e nasol cu Austrolebias este ca sunt pe "invers"... Se misca mai mult iarna, dar iarna ca la ei- ingheata rareori, si putin, in general apa fiind la cca. 10*C; cu insorit pe la marginea baltii in zilele frumoase, pestele se accelereaza suficient, chiar daca e racoare. Nu sunt buni de iaz... mi-ar fi placut... dar sigur te poti juca cu ei, aducandu-i in casa iarna, la aceeasi temperatura moderata.
Alti killi, gen Aphanius, merg bine. Sunt niste linii destul de dure in Turcia, si poate si europenii ar duce-o bine la noi, mai ales cu solarul peste iaz. De cei din USA nu mai zic, sunt tari si indura multe.
Sunt constient ca nu ar putea ierna in iaz dar din martie -aprilie pana prin noiembrie cred ca ar merge sa stea afara .
Numai "prostii " ma invata forumu asta , stau la curte, am di-ta mai solaru care sta degeaba iarna ....de ce imi dai idei ?=))
harry-ab
18-11-2012, 16:55
Poate ai uitat sa specifici, sau poate nu ai experimentat cu Pterygolipthis gibbiceps. Asa zisul Pleco. Am tinut doua exempare in iaz impreuna cu carasi si koi din aprilie pana la inceputul lui noiembrie cand apa a inceput sa inghete. La schimbul de apa dinaintea pregatirii pestilor pentru iernat i-am pescuit cu niste dimensiuni impresionante. Desi bagati cu dimensiuni de 10 si 15 cm i-am scos afara cu dimensiunea de 35 si 45 cm. Grasi si frumosi. Nu stiu daca ar fi rezistat peste iarna, nu prea cred, dar apa avea in jur de 6 grade cand i-am "recoltat". M-a impresionat cresterea rapida de-a lungul unui singur sezon cald.
multumim pentru articol tatanka! la primavara fac si eu o proba cu albonubes. am tot cautat pe net dar am gasit un singur film cu un pond plin de ei prin franta in malo.
@Harry: nu, nu am incercat nici un loricarid- sunt destule de apa rece, dar sunt de negasit in hobby, si ar avea nevoie de ceva mai mult decat le-as putea oferi eu: spatiu, hrana, filtrare... prefer pestii mici, pe care pot sa-i las si nemancati, fiindca le ajung algele ciugulite si diverse nevertebrate.
Gibbicepsul este prea termofil, nu cred ca duce- dar daca ai zis Pleco- Hypostomus plecostomus- asta da, duce un pic de frig, fiindca ajunge si in Argentina. In sudul Texasului si in Florida sunt deja naturalizati- si cred ca si in alte locatii din zona Golfului. Totusi, nu stiu ce a mai ramas dupa gerul de acum doi ani- a fost frig, inclusiv in Florida, -15 in nordul statului. Astfel de geruri nu sunt anomalii, ci doar raritati, flora si fauna native facand fata.
Fain "experiment" intamplator, si am citit undeva pe un site frantuzesc, ceva similar- Pleco au stat chiar peste iarna; era vorba de o zona mai blanda, oricum, dar totusi o iarna, fie ea si de sudul Spaniei, inseamna apa rece-rece!! Avem deci inca o optiune de curatare a algelor, pentru cei cu iazuri- in plus, usor de recuperat toamna, si de mentinut in casa la 15*C!
@Bilti: iti doresc succes, dar il vei avea oricum! Pestele e dur de tot! Climatul breton, cu veri racoroase si ierni blande, e exact ce ii trebuie! Nu le trebuie acolo nici un fel de protectie, si cred ca sunt chiar naturalizati pe undeva prin Europa... e imposibil sa nu fie macar un loc cu cardinali salbaticiti.
am si eu o intrebare, ca mi-am amintit ceva de cand eram mai copil.
in lacul de la saturn la mare la noi e o specie de vivipari cred. parca i-am vazut si in gradina botanica din cluj.
cand eram mic (acu 20 ani) am luat din ei si am tinut in acvariu.
parca semanau cu guppy femelele ca marime/crestere, erau destul de bataiosi.
banui ca rezista iarna acolo fara probleme. vreo idee ce sunt ? parca m-ar tenta sa incerc sa fac rost si sa ii arunc in baltuta.
Am tinut o pereche de ancistrusi clasici in pond.La 8 grade(apa) i-am gasit morti in cuibul lor.
Nu trebuie sa mergi la mare dupa Gambusii... gasesti si in lacul Miorita, in Poiana Brasov... (acum vreo 2 ani cel putin erau sigur)
parca a fost golit si lichidat tot din el ? trecut de cateva ori in anii trecuti, si nici broaste nu am mai auzit sa aiba.
verific in primavara :).
Gambusiile sunt cam ca si Macropozii: duc ceva ierni grele- desi nu sunt chiar construite pentru asta- cu conditia verilor toride si lungi. In locatiile mai racoroase nu reusesc sa isi faca necesarul de grade-zile. Incepand, sa zicem, de la cele gen Ploiesti- desi campie, e ceva mai racoare decat in Bucuresti/sud- conditiile nu mai sunt satisfacatoare, si populatiile declina rapid. De Brasov- nici nu se pune problema sa reziste, prea lunga iarna, prea racoroasa si scurta vara.
Aparent ca o curiozitate: Macropodus ocellatus, desi ajunge in Manchuria, nu cred ca rezista in Anglia- si in Anglia rezista fain multe exotice, palmierii chinezesti Trachycarpus fortunei fiind naturalizati local, ca si in Bretania. Iernile blande nu-i incalzesc cu nimic, fiindca pot duce luni intregi sub gheata, dar lipsa verilor adevarate ii afecteaza.
In sudul extrem englez- Cornwall- s-a introdus Tilapia zilii, si s-a adaptat. Banuiesc ca sunt ecotipul turcesc, fiindca altele nu ar rezista.
Fain articol si faina ideea topicului.
Aphanius mento, un pestisor pe care l-as tine daca as avea o baltoaca in curte:
http://www.youtube.com/watch?v=gfrt-spRoic
Si un filmulet fain cu un aphanius:
http://www.youtube.com/watch?v=HlsueUmC6E8
Iar aici cel mai nordic aphanius din cate cunosc si o alta specie iberica care stiu ca o are si un coleg de-al nostru.:)
http://www.youtube.com/watch?v=GMNzyJVuZNY&feature=endscreen&NR=1
Remarcati baltoaca din care au fost recoltati.
@tatanka: ceva noutati cu proiectul? la primavara vreau sa bag si eu intr-un pond micut ceva pesti. de unde ii faci rost?
ady vladutz
22-01-2013, 13:21
Abia acum am dat peste acest topic....interesant.
Am avut intentia de a incerca si eu ceva asemanator.....am vrut sa improvizez un fel de pond de vre-o 200 de litri in care sa pun niste guppi doar pe timp de vara din curiozitatea de a vedea cum se dezvolta puii. Am renuntat insa in momentul in care am fost "huiduit" pentru lipsa filtrelor ;)).
Poate totusi imi fac curaj si incerc cu toate ca nu prea mai am timp de asa ceva.
Speram sa mai revi cu detalii in anul asta, poate si cu ceva poze.
Succes!
domn tatanka! vine primavara si am nevoie de ajutorul tau! ce ne mai pregatesti referitor la acest subiect?
@ Adi Vladutz: nu e nevoie de filtrare in asa ceva!! Doar nu aglomerezi un numar mare de pesti acolo- eventual o mica piatra de aer care sa emita cateva bule, lent, sau un simplu burete, daca vrei sa te complici :) ! Daca vrei un mini-iaz, evident ca vei alege speciile adecvate- iar la Guppy chiar nu e cazul de nimic altceva in afara de apa si soare.
@ Bilti: s-a lucrat intre timp, si am cateva specii- Macropodus ocellatus, deja reprodus, si niste Aphanius- astia doar "starter", sa vad daca voi si avea succes cu ei. Cel putin doua specii- mento si anatoliae- ar putea sta afara in iaz; clima din sud o pot duce, ramane de vazut daca si ceea ce se intampla in 90l ingropat se incadreaza in limitele lor. Carasii duc asta, acum am M. ocellatus la test... vedem la primavara! Ca idee, am avut Perccottus glennii care nu au supravietuit in ciuberele JOPA- doar 1 din 4, dar nu si a doua iarna. Si e vorba de un peste care se simte bine si in Rusia, si nici prea fragil si exigent nu este- dimpotriva!
Pana una-alta, alaltaieri am decis sa vad ce s-a ales de cei 3 Barbus/Puntius/Pethia conchonius- micuti, 3cm- pe care i-am aruncat intr-un mini-iaz de 90l... dupa ce am omorat din greseala cam tot. Am hranit prea mult pestii, dupa o foamete mare- au picat ca mustele, aproape toti :(... indigestie complicata cu infectie bacteriana, cel mai probabil...
Dupa valul de frig din Octombrie, am pierdut toti B. padamya- mai aveam cativa supravietuitori din ambele specii intr-un vas larg, cu 5cm de apa- evident, apa a fost atunci aproape de punctul de inghet, eventual si cu pojghita, fiindca am avut si asta in alte vase, chiar mai mari- deci in jur de 1*C. Padamya mai slabi, ceilalti conchonius deja slabiti de boala, au ramas doar 3 conchonius- pusi in vasul de 90l, la noroc.
Deci, pe 10. Decembrie am scos capacul de gheata de 3cm grosime, am dat cu minciogul si am recuperat cei trei pesti! Doi in oarece forma, dar lenti, amortiti, unul deja cu pierdere de echilibru- totusi, fiind ceva soare si caldura, la cateva minute dupa ce au fost scosi din apa de 3*C, pana si cel afectat a inceput sa-si revina la pozitia normala. Pana seara isi regasise total echilibrul, iar azi erau in forma buna- asta in 2cm de apa, cca. 500ml apa, 10*C. Urmeaza adaugat apa noua, lent, si chiar hranit putin.
Presupun ca daca erau bine intretinuti si scutiti de socul hranirii abundente dintr-o data, care a si ucis mai pe toti din ei, ar fi fost chiar mai apti sa duca inca ceva gheata. Poate la anul, daca voi mai avea cum sa fac un experiment mai ordonat, desi imi planific sa-mi distribui posibilitatile catre pestii periclitati, cum ar fi Aphanius. Sau poate incearca altcineva!
Padamya/Odessa, in schimb, desi cred 99% ca duc bine o intreaga iarna la 10*C, si-au aratat limitele- e firesc, arealul lor e ceva mai sudic; in plus, formele de acum sunt aproape toate "padamya", din zona cea mai blanda a distributiei speciei/complexului "ticto/stoliczkanus"...
la primavara ma abonez la tine la niste ocellatus daca o sa ai disponibili.
Cred ca se poate face... nu am scos multi, pontele au fost oarecum neglijate, si nu am luptat sa scot randament de genul "n" icre-> minim "n"-1 pui... mai degraba ceva pe principiul "1000 de icre-> 50 de pesti". E drept ca am mers un pic cam extrem, dar nu am decat pesti de cat. 1 si 2, cei care ar fi fost de cat. 3,4,5 fiind devorati de fratiorii lor in primele saptamani sau secerati de diverse goange, germeni si oscilatii ale parametrilor apei.
Dupa ce-mi voi alege 3-4 perechi, cativa vor fi, poate, de dat, dar din puii lor clar va fi nevoie sa dau- atat pentru amortizarea si sustinerea hobbyului, cat si pentru raspandirea speciei in tara :).
Sanatate!
ady vladutz
17-12-2013, 16:31
Tatanka , ceva poze cu ocelatus ai tai se pot gasi pe undeva?
L.E. Poate la anul faci si niste poze sa vedem si noi mai in detalii cum se prezinta, o poza face cat o mie de cuvinte :D
L.L.E :D
Din cei care au zis la finalul lui 2012 ca incearca in primavara lui 2013 , a incercat cineva pana la urma?
fishdisease
17-12-2013, 21:19
Concluzia acestor "studii": poikilotermia salveaza acvariofilia !
@ Ady: nu am decat un filmulet pe YT, jalnic facut, dar care arata un comportament haios si interesant. Poze sunt destule pe net, iar pestii mei sunt destul de variabili... de exemplu, cei 10 primiti initial aveau o componenta albastru-verzuie accentuata, dar descendentii au mai mult roscat. Presupun ca sunt linia coreeana "Inchon Chemulpo" sau macar amestec cu linia asta- corpul foarte inalt fata de prima linie "Yangzi"- cea pierduta- care era foarte "joasa", ingusta, channoida.
http://www.youtube.com/watch?v=J1YF7Oli8Eo
@fishdisease: criogenia salveaza mini-iazuistica in Romania !
Ceva noutati.
Am lasat de experiment cativa pesti afara, inclusiv in lazi rectagulare de mortar (h=30cm) mai putin adanci decat cuvele rotunde (h=35cm) de 90l. Azi am ridicat capacele de gheata- care erau mult prea groase si inaccesibile pana azi- si am inspectat vasele. Aceste capace erau de cca. 10cm grosime sub "malul" sudic, nevazut de soare, si 3-4cm pe cel nordic, expus soarelui. Am observat:
- cativa pui de Macropodus ocellatus de 2-2,5cm, nascuti si crescuti in aceeasi lada, care s-au zvarcolit deranjati spre profunzimi; stateau exact sub gheata;
- cativa juvenili sexabili- masculi- de Aphanius mento Titreyengol.
Voiam doar sa testez niste limite, si anume daca pestii, chiar si cei mai rezistenti, pot indura iarna in vase cu adancimi si mai mici, care ingheata masiv, ramanand doar cativa cm de apa. Am curatat totusi resturile vegetale care genereaza toxine, fiindca nu as fi putut sa conchid cu siguranta ce ar fi omorat pestii- am eliminat parte din cauzele chimice, dar in cazul genului Aphanius ramane inca una: indulcirea si acidifierea apei din cauza precipitatiilor, care chiar nu au lipsit toamna si bucata asta de iarna. Macropozii sunt imuni la acest aspect, tolerand atat ape dure cat si mai moi, dar Aphanius reactioneaza urat, mai ales daca sunt in hibernare. Cu metabolismul incetinit, nu se pot adapta la schimbari mari osmotice si de pH si pier.
Macropozii nu constituie o surpriza. Am si adulti in cuve, pe langa puisorii din lada. Rezistenta lor este dovedita de decenii in vestul Europei, plus o iarna romaneasca, adevarata, la mine- linia pe care am pierdut-o prin 2009, parca... La vreo 15-20cm gheata/15-10cm apa, si aia la abia o gradatie peste 0*C, e binisor.
Surpriza vine de la Aphanius mento. Locatia Titreyengol este langa Side, pe litoralul turcesc. Antalya, cu cele 300 zile de plaja anual, are acelasi climat, si e la 75 km vest. Dupa indepartarea capacului de gheata, am vazut multe siluete de mortaciuni, albite- limacsi inecati. Am cautat cu atentie o silueta de peste mort, nu am gasit nimic. Mi-am suflecat manecile si am trecut mana prin apa- am simtit dupa 5 secunde ca incepe sa mi se desprinda :)... Da, am reusit sa deranjez cativa mento!! Daca ne vedem si in Martie in aceleasi conditii, inseamna ca acest peste ar putea fi tinut si la Suceava- intr-un iaz mai adanc, evident.
Nu m-ar fi mirat rezistenta la frig a unei locatii mai reci- Eregli, Elbistan, Zengen sau altele mai continentale. In alta ordine de idei, ar fi cateva specii de "mento". Nu este chiar de mirare ca Titreyengol au dus iarna pana acum, fiindca fac parte din acelasi complex, dar acesti membri ai complexului mento formeaza populatii relicte, care nu s-au mai vazut de mult timp- si vorbim de macar zeci de mii de ani. Se pare totusi ca genele ancestrale care guverneaza mecanismele rezistentei la frig sunt inca active si la taxonii sudici si/sau litorali.
Stiam ca Titreyengol au petrecut o iarna in Germania, dar iarna ca la ei: gheata subtire de 3-4cm timp de max. 2 saptamani, in bazin mult mai generos, cu inertie termica. O alta locatie, siriana de data asta (Hama, langa Orontes) a trecut de ierni daneze- dar desi lungi, au fost oceanice si blande. O iarna romaneasca medie constituie un test mult mai edificator.
Nu am testat specii ca A. anatoliae si A. vladykovi fiindca vin din locuri cu clima ca in sudul nostru, si stiu ca rezista... dar ar fi trebuit sa curat de detritus alte bazine pentru ei- nu am avut timp.
Nu am testat A. iberus si Valencia letourneuxi din considerentul anterior, plus faptul ca nu am suficienti A. iberus iar Valenciile sunt prea mici. Se vor face la anul si testele astea, si chiar sunt foarte curios despre acesti mediteraneeni. Iberus a dus ierni daneze blande, nu e edificator la noi... Valencia- un englez are un iaz cu Valencia de ani buni, un grec le-a tinut in Germania- iar nu prea edificator. In plus, am inteles ca in Danemarca puii maruntei nu trec de iarna, dar subadultii robusti si adultii da. Ramane de vazut la ce talie pot trece de iarna noastra. Voi testa pesti mari si mici, atat in conditii dure cat si cu ceva protectie.
Asta fusa tot!
Sanatate!
MariaDaniela
20-01-2015, 14:56
Felicitari pentru succesul experimentului si pentru ca sunt supravietuitori sub capacele de gheata mai ales al pestisorului deosebit Aphanius mento,
de asemeni va doresc bafta cu experimentele viitoare si multa sanatate!
asta e chiar o veste interesanta! cu siguranta ca vor fi si alte experimente de la colegi in anul asta.
@Maria Daniela: Multumesc!
@Bilti: eu voi incepe sa ofer cativa pesti in primavara. Cine nu are resurse pentru un iaz mare si frumos, de ordinul unor metri cubi de apa, cu koi, poate lesne sa tina astfel de fatze in ochiuri de apa de nici 100l. Problema- interesul pentru asa ceva... Si eu sunt curios de ce abordari si rezultate vor avea altii, in diverse conditii.
Alte experimente- Dunareanu e singurul despre care stiu, in rest nu am mai auzit nimic. S-a mai incumetat cineva? Macar cu cardinali si Cory paleatus? Eu am cam lipsit, poate mi-a scapat.
Azi am scos cu minciogul diverse gunoaie, limacsi, rame, intr-o tavita cu 3 cm de apa- evident cu tot cu ceva pesti, inevitabil- si am plasat inapoi pestii. Multa materie organica, si animala- acele cadavre se macereaza cat timp apa e rece, iar de la inceputul incalzirii se transforma in bombe chimice fetide. Pestii trec de iarna si mor primavara- culmea esecului.
Am gasit un singur mento mort in lada cu pui mici, nesexabili- o stafie subtire de 1,5mm inaltime si 1,5cm TL. Mai sunt cativa similari, dar ceva mai zdraveni- oricum slabuti, au fost dominati la hranire de fratii mai varstnici, fiindca nu am hranit regulat pestii din aceste bazine. Daca si acesti debiluti trec de iarna asta, mare lucru!
Am adaugat in locul capacelor de gheata cate o galeata de apa proaspata, peste vreo 2 zile adaug inca una si astfel vasele vor fi pline ochi. Ca o compensare la aportul de apa de precipitatii, apa mea fiind dura. Sper sa ajute.
catalinbgs
21-01-2015, 15:09
Ai si lazi ingropate in pamant?
sau doar deasupra pamantului?
Nu sunt pe sol, s-ar face bocna de la primele ingheturi; toate sunt ingropate. In iernile adevarate am avut macar 25cm gheata/10cm apa, si asta cu tot cu strat serios de zapada. Carasii cometa au rezistat, nu insa si Perccottus glenni- cat o fi el de siberian, l-au dovedit toxinele din detritusul pe baza de nuferi... Carasul e oricum o exceptie, cu capacitatea lui suplimentara de a "respira" in conditii anaerobe.
dunareanu'
27-01-2015, 13:39
Felicitari Tatanka pentru astfel de experimentari ! e un lucru minunat faptul ca putem avea pestisori "exotici" super rezistenti care pot trai intr-un spectru larg de temperaturi. Pentru mine e foarte interesant acest subiect, in care e testata rezistenta speciilor enumerate de Tatanka, dar si a altor specii in general, aceasta activitate o vad ca pe o aclimatizare sau adaptare, la conditiile de mediu, destul de extreme din tara noastra. Daca trec de iarna asta cred ca putem spune cu certitudine ca ele pot fi tinute afara pe tot parcursul anului, pe mare parte din teritoriul tarii noastre - fac referire la speciile neconfirmate ca rezistenta (Aphanius mento). Anul trecut nu prea am avut timp de testat alte specii "mai exotice" in iaz, am fost mai mult ocupat cu cateva specii autohtone interesante, care insa s-au dovedit a fi destul de greu de mentinut si neasteptat de pretentiose atat la temperatura, calitatea apei, cat si la hrana, (destul de neasteptat pentru niste mici pestisori autohtoni - de balta cum i-ar numi unii). Putem deduce ca sunt specii ce nu pot trai, decat in anumite conditii, si ca sunt sensibile la schimbarile de mediu si poluare, deci sunt specii expuse riscului si in caz de: se intampla ceva cu mediul lor vor fi primele care incep sa dispara semnaland disparitia hranei minuscule de care au nevoie, motivele pot fi bineinteles antropice . Aici fac referire la speciile Syngnathus abaster - Un pipefish de apa dulce, autohton si Osarul (Pungitius platygaster). Specii mici si plapande care au nevoie de o oxigenare buna a apei si hrana exclusiv vie si abundenta potrivita pentru gura lor minuscula, ce e drept osarul adult (5 cm) mananca si hrana congelata din comert (doar chironomus si tubifex), este singura pe care o accepta. Rezista perfect intr-un bazin interior, la temperatura camerei cu specii de talie mica care sa nu ii deranjeze in timp ce mananca, altfel mor de foame, repede. La ambele specii am avut pierderi insemnate (mai bine de jumatate din numarul total au pierit-ultima verificare 11 ianuarie) odata cu scaderea temperaturilor si formarea ghetii masive in iazuri. Abia astept sa se mai incalzeasca afara si sa vad numarul total al supravietuitorilor plus ca vreau sa incerc, macar una din speciile pe care le detine tatanka dar si alti pestisori.
Deci coane, experiment reusit si multe felicitari. Felicitarile erau oricum pentru initiativa dar parca e mai placut asa cu rezultat pozitiv.:-)
@Dunareanu, speciile alea, mai ales Syngnathus, sunt o provocare serioasa- felicitari inca o data! Vei deduce tu ce le trebuie- poate un iaz mai mare pentru S. abaster? Totul e un test in primii ani... Exoticalele mele sunt adevarate brute fata de pestii nativi- daca pana si in iazurile tale, care sunt faine si cu volum ai avut pierderi, deja vorbim de adevarata provocare. La osar m-as incumeta si eu, dar la acusor... nu prea. Poate daca reusesc sa fac un iaz de macar 2mc, sa fiu sigur.
@Rick: Coane, pusasi punctul pe j... stiam ca sunt duri, dar chiar si iarna asta blanda- ca deja s-a cam taiat, de la mijlocul lui ianuarie- e cu rezultat pozitiv, avand in vedere ce pui lesinati au supravietuit.
nene Fabiane, desi ai ceva tendinte criminale, la baze se simte si o avida sete de cunoastere.
Sa stii ca de la je ai tot respectul :P
Multumesc, Cataline! Totusi, nu-s chiar criminal- ma duc cam pe unde stiu ca pot si pestii :) . Setea de cunoastere exista, dar era bine s-o am si pentru sesiune, macar acum :P...
din respect fata de dta eu nu am indraznit sa dezvalui si latura puturoseniei care "zace in orice specimen uman" - evident si "in trupul dtale" :);new47
Desi am fost depasit de feed-back-urile in avalansa si de interesul in speciile astea odata puse la vanzare, ii mai plictisesc pe cei numarabili pe degetele de la o mana (de tamplar batran) cu o actualizare: dupa acest nou val de frig, Aphanius mento inca rezista. Am verificat ieri, tot dupa subtierea capacelor de gheata. Apa avea 2*C.
Pai daca rezista,se cer vreo 2 iazuri din ciubere sau ceva mai mare si in gradina mea. (imediat cum se face un pic mai cald sa pot sa sap )
Asa mai da :)! Sa trag si eu speranta ca mai merita sa aduc cate o ciudatenie, nu sa constat ca m-am si complicat, si nici Captain Planet nu am devenit.
Pacat ca la noi se intampla deseori asa: cate unul face un efort sa aduca o specie mai rara, apoi se sufoca singur cu ea dupa ce o impuiaza. Evident, dupa ce renunta la ea, eventual se lasa de tot de pesti, imediat apare un individ interesat LOL!!
Cu exceptia catorva chestii mai "trendy" si "mainstream", noutatile si chestiile interesante nu merg nici sa-ti scoti banii de hrana. Nu ca i-as condamna pe cei ce au anumite preferinte, dar la noi sunt foarte putini care ies din sablon... pe cand la "aia", orice specie noua e imediat preluata cu entuziasm. Si evident ca nu tine de bani- altfel nici nu mentionam.
Se merita dar cum ai zis si tu,tre` sa ai cu cine domle`!
Perfect adevarat Fabian, cunosc pe propia piele Din fericire inca sunt.
Spor in continuare, pestii sunt intr-adevar deosebiti. I-am vazut si live la Fabian si sincer un miniiaz cu niste aphanusi sau niste macropozi arata nemaipomenit.
Poate niste imagini cu pestii sa mai stimuleze ceva... si preturile pe un pachetel de "oo" sunt stimulatoare :P ...
http://stores.ebay.co.uk/The-Yuris-Fish-Rooms/Killifish-Eggs-/_i.html?_fsub=3768100018&_dmd=2&_nkw=aphanius
Interesul zdroghitor fata de subiectul deschis ma face sa prezint o actualizare a situatiei desi inca nu este Martie :P...
Azi, o zi superba si calda, iar cu ocazia vizitei unui prieten, am mai verificat bazinele. Am constatat ca sunt uituc: mai aruncasem niste A. mento si in alt bazin decat cele de care imi aminteam- poate ca nefiind programat sa pun si acolo, am uitat de pestii respectivi fiindca i-am aruncat fara nici un soi de aclimatizare- pusi intr-o doara, in timp ce culegeam din cele doua lazi. Azi am constatat ceva miscare in lada aia, in care fusesera niste superbi Xipho. variatus albasti, rasi de zapada si frigul de la sfarsitul lui Octombrie- sau era inceput de Noiembrie?
Oricum, e vorba de acel prim val de frig cu vant intr-o joi si vineri, urmate de incetarea vantului si cadere de zapada sambata, dar asta la nici o saptamana dupa ce au fost 20*C. Prins total nepregatit, pierdut toti (vreo 200+) X. variatus linia galbena si toti Barbus conchonius. Conchonius, despre care v-am spus ca trecusera perfect peste multe zile reci, inclusiv sub 3 cm de gheata, in acele lazi mici!! Faptul ca frigul a venit brus cred ca a fost cauza exterminarii totale, vasele fiind mari, 600l, dar de data asta... puse PE sol, nu ingropate. Apa avea 1-2*C, si cu zapada care nu se topea chiar repede.
In lada aceea erau multe resturi vegetale, fiindca o consideram teritoriu mort, de resetat total la primavara. Totusi, apa este limpede, gratie algelor filamentoase. Pestii- am vazut 3, dintre care unul zdravan. Toti in plina forma.
In alta lada, si mai mica, nici macar complet ingropata dar ceva mai aproape de casa, am vazut iarasi miscare. Am sperat sa fie un A. iberus, dar dupa ce am reusit sa prind monstrul, am vazut ca era un tanar mascul ADULT de A. vladykovi (Iran). Aici, resturile vegetale cazute insumau o masa mult mai mare decat in orice alt vas, fiindca nu credeam ca mai este ceva dupa ce am scos pestii.: plin de frunze de Passiflora, iar tot timpul iernii am mai scos cause intregi de fructe care nu se maturasera, dar cadeau cu timpul de pe tulpinile uscate, catarate pe o sfoara. Foarte multa materie vegetala moarta acolo! Surprinzator. Ce e si mai interesant, e ca daca mi-a scapat ceva, a fost vorba de un puisor, fiindca un adult tanar este lesne vizibil, mai ales ca am golit vasul in totalitate!! Poate l-am scapat cand am scos niste ghivece cu vreo buruiana, sau smoc de alge, pe care le-am pus la loc dupa curatare? Cel mai probabil. Animalul era superb, incomparabil mai colorat decat cei din casa!
Nu e o surpriza din punct de vedere al ghetii si frigului indurate, ci al mizeriilor in care a supravietuit si al posibilitatii sa fi si crescut peste iarna!
EDIT:
Am vazut miscare si in alt vas de langa cel cu masculul de vladykovi... vas care se afla intre doua extreme: unul in care au cazut foarte multe resturi vegetale, unde apa a devenit o scarnavie fetida, altul in care au cazut cele mai mici cantitati de resturi.
O creatura a miscat brusc luciul apei in vasul cel mai murdar, aflat la cativa cm de vita de Passiflora. Am decis sa strecor toata apa din acel vas (30l) si am gasit... alti doi vladykovi- o femela tanara adulta si un mascul subadult. Alte doua exemplare au fost gasite moarte- o femela tanara si un exemplar mai mic, nesexabil, mai descompus. Asta nu ar insemna nimic... fiindca nu ma mira ca am gasit pesti morti. Ma mira ca am gasit defel ceva VIU. Apa mirosea realmente ORIBIL cand am inceput sa deranjez detritusul si depunerile de pe fundul vasului, mirosul fiind sesizabil si dezagreabil de la cativa pasi: hidrogen sulfurat si toata gama de arome ale descompunerii anaerobe. Evident, nu lipseau nici cativa limacsi putreziti...
Am decis sa strecor si apa din vasul cel mai departat de Passiflora- cu apa cea mai "curata". Am gasit si aici doi pui de 1,5cmTL, in forma excelenta, dintre care unul pare a fi un vladykovi, dar celalalt... poate fi un IBERUS!! In acest vas au stat Heterandria formosa si cativa pui de iberus Peniscola. Se pare ca mi-a scapat si aici ceva la strecurarea din toamna. Nu indraznesc sa cred ca e iberus, dar totusi silueta si nuanta de gri tipica ar cam fi inconfundabile! Ar insemna ca am testat involuntar inca o specie, si cu rezultat excelent! Voi tine sub observatie acesti doi pitici.
dunareanu'
01-03-2015, 20:13
Citesc si urmaresc, cu mare atentie fiecare actualizare. Foarte interesant si destul de detaliat subiectul, din punctul meu de vedere.. Asa da pestisori! niste adevarati supravietuitori, e uimitor cat de bine sunt adaptati la conditii extreme. Nu stiu daca exista nativi care sa reziste in asemenea
conditii in care apa sa devina aproape "toxica", poate carasul (nu chiar nativ) sau țiparul care poate respira aer atmosferic-Misgurnus fossilis, parca se numea, disparut prin alte parti si destul de rar pe la noi. Asta ii face pe domnii killiefish sa fie si mai interesanti.
Supravietuitorii poate vor avea ocazia sa-si transmita gena "extrema", acea informatie genetica care i-a tinut in viata merita incurajata ;) .
Cred ca am omorat masculul de vladykovi din bazinul 2, "intermediar-imputit" :(... cand "strecuram" apa din bazin cred ca l-am lovit cu vasul cu care luam apa murdara... l-am lovit la cap, a pierdut un ochisor... ma simt oribil desi am pierdut la viata mea mii de pesti. Azi dimineata l-am surprins la suprafata, taind apa cand m-a vazut... nu stiam unde disparuse... Daca va supravietui ranilor, va fi tratat cu cinste.
Supravietuitorii nu-s neaparat exceptii; specia e dura, genul oarecum reputat ca duce conditii extreme, de la oarece medii hipoxice pana la toxine din metabolismul anaerobelor, salinitati si temperaturi extreme... cred ca sunt singurul gen prezent in Depresiunea Afar/Danakil, prin pesti din complexul "dispar".
... dar, asa cum ai spus, in bazinul 1, "absolut-imputit", doi au cedat dar doi au rezistat- cineva a fost deci mai rezistent.
Am pierdut iarna asta adultii de carasel-cometa dintr-un preformat de vreo 180l- 3 la numar. Cei 4 pui au supravietuit. Cauza- extrem de multe frunze de bambus cazute in apa sezonul trecut. Apa cu o nuanta urata, negricioasa, privind in profunzime... H2S abundent, confirmat olfactiv cand am rascolit nitel bazinul. Toxinele mi-au invins caraseii care au stat afara in vase de 90l de macar 5 ani.
Alti pesti care au cedat- ultimele 2 boarte, intr-un ciubar de 90l, nu chiar murdar. Nici nu le-am mai gasit cadavrele, deci au pierit mai demult iar melcii s-au ocupat cu debarasarea.
Nu pot sa compar rezistenta carasilor cu a vreunui Aphanius, de vreme ce au fost bazine diferite. Totusi, bazinul 1 cu supravietuitorii de vladykovi ar fi fost un test serios pana si pentru carasei. Boartele, insa, or fi mai rezistente la ierni prelungite, dar in mod cert pica la testul chimic- vor apa mult mai curata.
Interesant de comparat, in aceleasi bazine, niste Aphanius, Macropodus cu niste nativi gen Misgurnus, Umbra, Carassius; banuiesc ca Gasterosteidele ar fi mai fragile, dar nu-s convins ca nu se califica pentru un astfel de test.
Actualmente, Aphanius mento sunt destul de activi in toate bazinele in care au fost plasati, sageteaza frecvent apa si astfel sunt vizibili. Puisorii de Macropodus ocellatus fac "plaja" imediat sub luciul apei, dar sub camuflajul unor frunze de bambus- stilul lor, tipic, evident pentru a nu fi vazuti de pasari.
dunareanu'
10-03-2015, 11:15
Asa este, chiar ar fi interesat de comparat aceste specii si intentionez sa incerc un astfel de experiment, asta dupa ce voi reusi sa trec de cativa pasi cum ar fi, achizitionarea, sporirea numarului de indivizi din speciile "exotice". Saptamana asta daca vremea este buna o sa incep o mica reamenajare a bazinelor, cateva peticeli, reparatii mai ales curatenie plus ca vrea sa confectionez un fel de capac din plasa pentru doua din bazine, pentru a impiedica broastele sa mai intre. Apoi sa vad ce supravietuitori in materie de pesti, mai am.
Tatanka daca ai ceva pestisori disponibili nu ezita sa trimiti un PM.
Ieri am schimbat si eu apele din aproape toate ciuberele, le las 2-3 saptamani sa se echilibreze si apoi voi incepe sa scot pestii. Am cules, evident, si toti supravietuitorii de mento si i-am cantonat la un loc- sa fie in total vreo 25, arata perfect si sunt deja vizibil activi.
Sigur ca am ceva disponibili, doar sa te decizi pe specii. Ne auzim la un telefon, mai bine.
dunareanu'
23-03-2015, 19:24
Eu, am inceput prin a face curatanie si am sfarsit prin a "moderzniza" tot ansamblul de mini iazuri. Practic le-am refacut dar cu aceleasi dimensiuni si tot in acelasi sistem simplu DIY. asta insemnand: sapat, schimbat folia, intarire structura ce ceva tevi de metal, am eliminat, definitiv substratul permanent dintr-un bazin ( o tona de mal, pietris, nisip si frunze am scos) iar acum vor exista in fiecare iaz doar "ghivece" noi, cu nisip fin si pietris, in care am replantat bulbii de sageata apei, buzduganul de balta, ceva nuferi plus alte buruieni deja existente - Elodea, Valisneria mare, si alte "alge".
Acum bazinele vor avea si o plasa anti-broaste, anti-frunze, muguri, flori ect. sper ca vor fi mai usor de intretinut.
Am gasit putini supravietuitori din speciile autohtone, in jur de 50 in total. Poate voi pune, undeva ceva poze cu iazurile refacute si etape de constructie.
Tatanka - eu as incepe cu Mento si Macropodus daca ar fi posibil. Trimite-mi te rog intr-un PM nr.-ul tau de telefon ca nu il mai am.
Notropis chrosomus in pond.
https://m.youtube.com/watch?v=NG_K88Mc5Rg
N.chrosomus in rut:
https://m.youtube.com/watch?v=SAhs-_IeWI0
Etheostoma caeruleum
https://m.youtube.com/watch?v=6v6UdEAfZec
Cu aceste 2 specii chiar mi-as face un biotop Nord America.:-)
nu a mai scris nimeni pe aici dar e totusi un subiect interesant. ziceam in vara ca mi-am facut un pond mic pe care l-am populat cu neoni, cardinali (tanichthys albonubes) si guppi. la venirea frigului neonii si gupi au cedat dar cardinalii au trecut cu bine chiar sub o gheata de 2 cm si temperaturi de -11 afara. atasez cateva poze de acum trei zile.
4196741968
Niste pesti nordamericani
https://www.youtube.com/watch?v=-Q54111sfR0
@Bilti: SUPER!!! De acum, ai grija ca vine si mai rau si solul e si el mai rece, nemaiputand sa compenseze racirea exterioara. Poate ingheta masiv- aici am avut aproape 20cm de gheata in bazin rectangular de 90l (cuva), sudic dar expus. Ciuberele de 90l, la 2m de zidul sudic si ceva mai adanci, au avut doar vreo 10-15cm- diferenta serioasa.
Pune o protectie- o rama de lemn acoperita cu policarbonat, ceva, in interior cu bubble-wrap, plastic etc.
Spor!
pot pune o folie sustinuta de 4 bete. probabil ca voi pune maine. sper sa reziste pestisorii si sa faca pui la vara. desi i-am pus prin iulie si am vazut femele bortoase nu am vazut nici un pui.
A fost iarna timp de doua saptamani. A inceput topirea ghetii din iazuri, poate s-a si terminat in unele zone.
Cum stai cu pestii, @Bilti?
a fost o gheata foarte groasa care abia zilele astea s-a topit. n-am vazut nici o miscare dar am fost acum doua minute cu lanterna si am vazut unul viu printre plantele si pietrele de pe fund. ma gandesc ca au scapat cu totii.
n-am folosit nicio protectie. am lasat la voia domnului si a rezistentei lor naturale.
La Bucuresti, prima etapa de incalzire de acum vreo 2 saptamani mi-a permis sa scot gheata de 10 cm si sa recuperez niste Gambusia. Cred ca gheata a fost si la voi de vreo 15cm. Nu credeam ca rezista la asa ceva, fie si 2 saptamani! Daca ai timp de poze cu iazul, poate si un peste :)...
ieri seara am iesit pe la ora 9 afara. dupa o zi de stat in casa imi trebuia putin aer curat. am luat lanterna si am vazut mai multe exemplare vioaie prin apa. incerc sa pun si o poza zilele astea. nu ma asteptam sa-i vad vii dupa frigul din ultimele doua saptamani.
am pus un film ca sa nu zica lumea ca sunt inghetati. sunt dolofani si cu pofta de viata. se pot vedea si cateva femele cu icre. sper sa depuna ceva anul asta.imi pare rau ca nu am nici o poza cu lacul inghetat.
https://www.youtube.com/watch?v=jdhhCpB81Og
aia-s cardinali?
asa "purcelusi" ?
asa le ziceau cand eram copil: cardinali.
Bravo Bilti ! Super iaz ai reusit sa faci intr-un final dupa ani de studii:).
https://www.youtube.com/watch?v=jdhhCpB81Og
Si de pesti ce sa mai spun .Un exemplu demn de urmat. Tine-o tot asa si inca odata felicitari.
Noroc ca pestii (la noi se halesc)nu sunt animale ca veneau aia de la protectia animalelor:.
draga syso. nu pot sa nu remarc ironia fina dar l-am facut dupa sfaturile tale pe care le-ai dat in topicurile unde la final trebuia sa fac eu curat. daca puneam un baki cred ca ti-ar fi placut :D. nu am pretentia ca e un pond. e un bazin mic unde eu am facut niste teste. pesti sunt tot atatia (exceptand gupy) cati am pus in vara. e si o pompa solara acolo care merge in lunile cu soare. algele acelea le-am lasat din anumite motive. eu nu traiesc din pond si din vanzarea pestilor.
ma bucur totusi ca ai remarcat balta mea.
ma bucur totusi ca ai remarcat balta mea.
Exceptional raspuns si plin de invataminte. in stilul caracteristic .
Nu puteam sa nu remarc unicul lucru de care se mai vorbeste pe acest forum la pond.
Sunt de-a dreptul incintat de nivelul elevat la care a ajuns acest forum.
Mult succes in continuare in experimentele tale .
Nu trebuia sa iti faci"pond " daca voiai sa faci astfel de experimente.puteai sa folosesti linistit frigiderul ca e exact la fel.
Scuteai niste bani.
Eu chiar nu vreau sa vad cruzime fata de animale, dar daca asta se cauta da-i inainte.
nu a mai scris nimeni pe aici dar e totusi un subiect interesant. la venirea frigului neonii si gupi au cedat sub o gheata de 2 cm si temperaturi de -11 afara.
Vad ca ai si fani la minunatele tale cugetari. Lipsesc totusi cativa.
"Asta inseamna sa fii ...acvarist"
@Syso, chiar nu te inteleg... Vad CE, dar nu inteleg DE CE.
Care e problema ta, de ce atata ironie? In plus, cand vrei sa fii sarcastic/ironic, ai nevoie de echipament serios de protectie (logica, argumente), ca altfel devine sport periculos, si cazi in ridicol.
Eu am demarat topicul, tot eu am si sugerat speciile pretabile, inclusiv cardinalii; inteleg ca nu te-ai luat de mine din doua motive: nici nu dadeai doi bani pe persoana mea, nici nu ma interesau iazurile cu crapi. Ma simt totusi atins: cum imi judeci tu mie "nivelul" preocuparilor "pe acest forum"? Fa-ti, amice, forum "select", dedicat iazurilor!! Nu-ti place, iti pute? Nu te baga, si esti scutit! In plus, mai e si principiul ala de aur: daca te bagi ca sa dai un sfat sau macar sa faci o observatie pertinenta, esti binevenit, eu nu te judec dupa meciurile de la celelalte rubrici. Cand insa intri pe tarlaua al carui umil demarator am fost eu, umilul, si o faci doar ca sa mistocaresti arbitrar, nici macar pe baza logica, atunci nu mai esti binevenit...
Acum, cu logica:
1- Cu ce te atinge daca unii, fie si dupa "ani de studii", isi fac o baltoaca si pun in ea pesti mici? Daca, prin absurd, ai raspunde ca alegerea lui Bilti deturneaza arta "iazului cu crapi" catre "balta cu plevusca", ti-as raspunde si eu ca alegerea ta de a te ocupa de iazuri cu crapi e doar problema ta si nu a altora. Iti compromite piata ta pe o feli8e atat de ingusta?? Eu nu cred, si, chiar daca ar fi asa, e alegerea fiecaruia ce-si pune in curte sau daca-si pune, la o adica...
2- Cu ce baza ranjesti la asa ceva? Sau la specia aleasa? Tin sa te instiintez ca, in vreme ce crapul, selectionat sau ba, e un peste prezent peste tot si nici pe departre periclitat (ba chiar plaga in unele locuri), cardinalul are un statut foarte fragil- verifica tu singur.
3- E mai multa armonie si natural in baltoaca aia decat in ingineriile tale, care prezinta o imagine artificiala, sustinuta cu efort si investitii mari. Accepti sau ba, asta e adevarul; accepti sau ba, unii cauta naturalul, nu spectaculosul- ba uneori e mai spectaculos asa ceva, desi la alta scara. Nimeni nu se mira ca un crap, fie el si colorat, sta in iaz in Romania, dar e fascinant sa descoperi ca un ciprinid subtropical mai pastreaza in genele lui memoria rezistentei la frig, formata prin succesiunea glaciatii/incalziri.
4- De ce Catalin BGS, un consacrat al iazurilor mari, al crapilor scumpi, al aparaturii si accesoriilor scumpe, nu are aceeasi greata fata de un umil mini-pond, low-budget si cu pesti mici??
5- Daca urmareai topicul ai fi vazut ca vorbesc in el de specii PRETABILE, adica posesoare de rezistenta la frig intr-o masura mai mica sau mai mare. Daca te interesa, ai fi si studiat pe langa. Daca stiai ca la fiecare 1000m temperatura scade cu 5*C, ca Tanichthys ajunge si in zone inalte, ca in Guangdong media pe Ianuarie e de... dar hai sa te las, din nou, sa faci tu risarciu pe tema asta... Iti dau doar concluzia: e nu doar pretabil, ci foarte pretabil.
Cat despre faza cu frigiderul- nu, nu pare interesanta sugestia. Da, se hiberneaza diverse chestii prin frigidere, de la nevertebrate la reptile, dar Bilti a vrut mini-iaz, pe langa experiment.
6- Pestii sunt animale... dar faza cu chinuiala animalelor e la fel de ridicola ca si celelalte... Ca acvarist- scuze, om-de-iaz-cu-crapi-deosebiti- nu ai putut tine in viata si creste pana la maturitate TOTI pestii pe care i-ai facut. Bunaoara, nici nu ai sortat pestii mai slabi ca sa-i cresti separat de fratii lor mai puternici, si i-ai lasat la discretia acestor din urma brute, care se conduc dupa dictonul "pestele cel mare il mananca pe cel mic". Ca nu le-ai asigurat tuturor nici dreptul la reproducere, se subintelege.
Nici eu nu vreau sa stiu la ce SCARA aplici tu culling-UL pentru a-ti selectiona exemplarele "demne" (in opinia ta), dar STIU ca:
a) faci aceasta cruzime la o scara incomparabil mai mare decat pierderile lui Bilti;
b) o faci EXACT ca sa obtii pesti cu anumite caracteristici, fiindca asa ceva SE CAUTA!!! Despicand firul in patru, Bilti o face ca studiu, dintr-o curiozitate cu o latura deloc sadica, ci stiintifica. iar tu... pentru malai. Astfel, "cautarea" lui nu are NICI O latura mercantila, iar ca sa ajungi tocmai TU sa-i reprosezi ca face ceea ce "se cauta"... e deja cam mult.
Repet: daca ai ceva de zis, daca te bagi si tu la un experiment care implica "tortura si cruzime", esti binevenit. Pana una-alta, Bilti a devenit unul din pionierii romani pe felia asta, chit ca specia e veche in acvaristica. Tu inca nu. Ironiile, batjocura, sabotajele verbale- nu le vad utilitatea.
NOTA: nu doresc aprinderea spiritelor, banarea cuiva, alte reactii termogenetice!! Rog ca securile ingropate din alte topicuri sa ramana acolo!
@dunareanul ai tinut vreodata zvarluga peste iarna afara? Imi place foarte mult specia asta, nu vreau sa-i chinui intr-un acvariu si vreau sa-mi fac doua ciubare primavara asta: unul pentru A. mento si celalalt pentru Cobitis Taenia.
@Bilti: esti sigur ca gheata a avut doar 5cm?? Am verificat o arhiva- pe langa niste aberatii, am putut vedea totusi ca a fost mult mai bland la voi episodul de ger, si se leaga. Aberatiile sunt in link dar, per ansamblu, ce a fost in zona noastra nici nu se compara.
http://www.accuweather.com/ro/ro/timisoara/290867/january-weather/290867?monyr=1/1/2016&view=table
La noi abia azi nu mai exista gheata pe apa din bazinele mici; pana ieri mai aveam niste bucatele in bazinele mai umbrite. Zic asta fiindca am un bazin mare, pe est, unde e inca gheata serioasa. Acesta a fost expus insa si din lateral, in unele portiuni nefiind protejat de pamant.
@Avl: ieri, mergand la un nene sa iau Tubifex, am luat si un bonus: omul a constatat ca prinsese si un cobitid odata cu gramada de tubi :). Nu se vedea bine ce dihanie era (era bezna si doar un bec chior in curtea lui), dar cand a spus ca sotia lui s-a intepat in el, am inteles. Am ajuns acasa cu bestia dupa vreo 2 ore si am plasat-o, cam socant termic, intr-unul din bazinele de 90l. Nu pot sa recunosc specia fiindca am vazut animalul tot pe intuneric si in bazin nu am sanse. Mai incolo, cand s-o mai incalzi, o sa caut fearah si o s-o examinez.
@siso: fiind vorba de curtea mea nu e treaba ta cum si ce fac eu acolo. e experimentul meu si daca am chef pot sa-i mananc pe paine. din cate imi aduc aminte specia pe care o cresti tu e prin galantare pline de gheata prin hypermarketuri. de ce nu mergi acolo sa faci un protest. consider ca experimentul meu are un folos. generatia asta va face niste pui mult mai rezistenti care vor putea fi folositi la repopularea apelor din china (ipotetic vorbind). koii tai se gasesc pe toate gardurile si nu sunt o specie aflata in pragul extinctiei. pestii mei au rezistat fara filtru (si alte inginerii), au invatat sa se fereasca de pisicile mele si extremelor din vara trecuta. sunt multumit. poate anul acesta o sa o maresc putin. ma gandesc la un cadru din busteni la suprafata pamantului si o folie care sa tina apa. eventual si o pompa mica pe panou solar care sa circule apa prin niste plante plutitoare cu crestere rapida (zambile africane) cu rol de filtrare.
@tatanka: gheata a avut cam 5 cm in primul val de frig (cel cu minime de -5 la noi in zona). stiu asta deoarece am spart-o si am vazut. la al doilea val nu am reusit sa o sparg dar am vazut ca apa dintr-o roaba a inghetat complet (vreo 30 de cm de apa). normal ca acolo e alta situatie dar am dat minimul masurat de mine. mai mult ca sigur ca a fost mult mai groasa cand am avut valul de -11.
Aphanius iberus- observatii
Am lasat afara, in ciubar adanc, de 400l, un grup mixt- cativa din ambele locatii, Alt Emporda si Peniscola. Acesti pesti au fost destinati sa fie grup de test si nu vor pleca din curtea mea- daca e sa dau, voi da doar din liniile pure.
Pe langa gheata- macar 10cm- a existat ulterior un strat gros de zapada, la 30-40cm. Sa zic ca si volumul mare, si protectia zapezii au impiedicat gheata sa fie mai groasa de 10cm, dar apa tot a fost sub 5*C, chiar si pe fund.
Azi am aruncat o privire si am vazut cativa pesti terorizati de apropierea mea, stand inghetati aproape de fundul bazinului, pe peretele sudic, evitand sa se expuna luminii, deci atentiei "pradatorului". Adica eu...
Am constatat strategia asta fricoasa pe vreme rece si la ceilalti pesti, mai ales Macropodus. Se pare ca, fiind constienti de lipsa unor reflexe fulgeratoare din cauza temperaturii apei, prefera sa se expuna cat mai putin, riscul de a fi capturati de pradatori fiind mai crescut cand sunt lenti. Aceiasi pesti vin la mancare cand apa e mai calda, iar Macropodus prezinta contrastul cel mai mare: devin atat de blanzi, incat iti inoata printre degete si mananca din palma scufundata fara sa fie4 incomodati/speriati si daca mana se misca prin apa. Pe langa obisnuinta, cred ca si "sentimentul" :) de siguranta pe propria capacitate de reactie in caz de atac e un motiv al acestui comportament prietenos.
Revin: nu se vedea nici o silueta albita in ciubar (bine curatat, zero deseuri), deci toti pestii lasati sunt vii, ba si in stare buna. Evident, un amarat de episod hibernal de doua saptamani nu e edificator, dar specia rezista in Germania si Danemarca. Acest lot va fi in continuare supus testelor si in iernile urmatoare, cu tot cu descendenti.
Teoretic, e posibil sa fie la fel de rezistenti ca anatolienii, mento sau vladykovi, macar in masura rezistentei la iarna romaneasca. Macar in unele zone ale tarmurilor nordice ale Marii Thethys, leaganul ancestral al genului, iernile erau cel putin la fel de aspre.
@Bilti: asa cred si eu, 5cm e prea putin, totusi. Dar rezultatul e oricum peste asteptari! O fi avand Timisoara iarna mai blanda decat Bucurestiul, dar Parisul are 4-5*C media pe Ianuarie, ceea ce e mai mult decat are Nanjing, limita nordica a lui M. opercularis.
interesante teste ai facut. eu, daca stateam bine cu spatiul, mai faceam vreo doua balti si testam si alte specii. o sa raman la cardinali cu promisiunea ca voi oferi pui doritorilor la vara. doar pentru pond.
dunareanu'
16-02-2016, 18:25
Pentru avl - Da am ținut Cobitis in bazine exterioare si inca mai tin, chiar cu succes pot spune. Zvarluga din zona mea, anume Galați\Braila\Tulcea cu Delta Dunării pana la Sfantu Gheorghe, rezista si prospera în acvariu la temperatura camerei, fara probleme (atentie la zilele caniculare cand se incing betoanele iar apa ''fierbe"). Pentru unele specii autohtone e un mit faptul ca au nevoie de o perioada de "hibernare la rece" pentru a supravietui. Trecerea treptata de la o temperatura scazuta la una mai ridicata (optima), poate sa declanseze perioada de reproducere si doar atat, rezistenta la inghet fiind o adaptare la conditiile de mediu si nu un prag in evolutie speciei. Exemple sunt speciile invazive din zonele temperate ce au invadat, cu ajutorul neglijentei umane, ecosistemele tropicale sau subtropicale. Avem exemple si in Europa: Silurus Glanis (somnul), a fost adus în raul Ebro (Spania) de un neamt "binevoitor". Asadar dintr-o galeată cu somotei micuti aruncati la locul "potrivit" a devenit posibil ca dupa ani de zile in fluviul Ebro sa traiasca cele mai mari exemplare de somn din lume. Neamtul a stiut el ca: temperatura mai ridicata, prada abundenta si calitatea apei va face din raul Ebro cel mai important loc de pescuit sportiv la somn din lume însa cu un pret; ecosistemul acvatic a fost modificat ireparabil iar multe din speciile native ale raului Ebro au disparut.
Cu privire la Zvarluga, pot spune ca in conditii normale, (ma refer la calitatea apei) rezista si intr-un bazin interior dar si intr-un iaz, afara, pe tot timpul anului. Nu ma pot pronunta cu privire la speciile de Cobitis care traiesc in zonele mai inalte\montane.
dunareanu'
16-02-2016, 18:33
Pentru exterior recomand bazine ingropate cu adancimi de minim 60 cm, ideal ar fi de minim 100 cm. Personal nu am avut probleme, folosind bazine mai putin adanci deoarece peștișorii țínuți în ele sunt mereu de talie mică.
@Dunareanu': Nu e mit aia cu hibernarea. Multe specii chiar NU se reproduc sau au probleme. In decurs de mai multe generatii pastrate in conditii de camera, se va vedea ca nici fertilitatea nu mai e aceeasi, asta daca nu asisti la prabusirea intregii populatii. Speciile alea invazive de mare succes sunt, deloc intamplator, specii care traiesc in zone temperate dar SI in zone subtropicale, ba chiar tropicale- de aici adaptabilitatea lor.
Totusi, te-ai asigurat si ai formulat o rezerva cand ai scris "unele" specii autohtone... E un subiect in care apar des notiuni ca: "partial, uneori, unele, depinde de etc." :)...
@Bilti: ce fac cardinalii?
cardinalii sunt ok, cand sunt temperaturi mai ridicate sunt foarte vioi prin bazin. nu pot sa-i numar dar sunt lejer peste 20 de bucati. acum vreo saptamana am scos algele filamentoase formate si ma gandesc la un sistem de filtrare pe viitor. sper sa inceapa si sa se inmulteasca pe cand vin caldurile. cu proxima ocazie o sa cumpar si niste pureci de balta vii pe care sa-i arunc in bazin.
catalinbgs
08-03-2016, 21:19
mi s-a parut interesant...
http://i68.tinypic.com/fok4nn.jpg
"Povestea lui este interesantă, deși, pentru noi, pare să fie una foarte scurtă. El a fost descoperit în 1956 de către un student în anul doi la Facultatea de Biologie, Nicolae Stoica, ce efectua, ca temă, un studiu de identificare a peștilor ce trăiesc în zona sa natală. Negăsindu-l în literatura de specialitate, tânărul student a fost convins că a descoperit o nouă specie.
Din nefericire, curând după descoperire, la doar 11 ani, au început lucrările de construcție a barajului Vidraru, pe Argeș, precum și ale celui de pe râul Vâlsan. Reducerea debitelor celor două râuri, defrișările extinse, construirea drumurilor, poluarea cu pesticide au dus la dispariția aspretelui din bazinul râului Argeș. S-a crezut că el a dispărut complet, însă prezența lui a fost semnalată în bazinul râului Vâlsan la începutul celui de-al optulea deceniu al secolului trecut. De atunci, pentru a conserva această specie unică în lume, biologii au depus eforturi ce au culminat cu declararea Văii Vâlsanului zonă protejată.
Din nefericire, singura soluție pentru salvarea aspretelui ține de conservarea lui în cadrul natural al zonei, întrucât acesta nu se reproduce în captivitate. În acest sens se impun măsuri cum ar fi asigurarea unui debit mai mare râului Vâlsan, refacerea fundului pietros al acestuia, în prezent fiind acoperit cu nămol, reducerea poluării și oprirea defrișărilor.
Aspretele (Romanichthys valsanicola) este un pește de apă dulce cu dimensiuni cuprinse între 10 și 12 cm, ce trăia în apele repezi de munte, cu fund pietros, din Romania, răspândindu-se în zona cursului de munte al râului Argeș și a afluenților săi, Vâlsan și Râul Doamnei. Acesta este o fosilă vie, fiind, cu siguranță, cel mai rar pește din Europa, probabil chiar din lume. Se pare că aspretele a fost contemporan cu ultimii dinozauri, acum mai bine de 65 de milione de ani (Neculai Patriche, Aspretele, în Catalogul habitatelor, speciilor și siturilor). Trebuie să subliniem un fapt foarte important, anume că aspretele este o specie endemică pentru România."
sursa:
https://www.facebook.com/OGuraDeAerInPlus/posts/468921913317497?pnref=story
dunareanu'
09-03-2016, 13:28
Tatanka - Exact. Am punctat "unele specii", tocmai in ideea in care e foarte mult de discutat pe acest subiect iar o detaliere nu si-ar gasi rostul. Oricum sunt de parere ca organismele vii, cu referire stricta la pesti (unele specii), nu ar refuza conditiile optime de viata, asta insemnand excluderea perioadei de inactivitate cauzate de temperaturile scazute. Spre exemplu, sa plecam de la un scenariu horror - cineva se hotaraste sa elibereze in Amazon, niste carasi sau crap romanesc - eu nu cred ca acele exemplare ar refuza conditiile prea bune de trai si ar pieri de la prea mult bine. Probabil ca vor fi afectati foarte putin de tanin si de PH-ul scazut ( in unele portiuni) deoarece sunt conditii pe care le intalnesc si noi in tara si dau un exemplu din zona mea: personal am intalnit in baltile din padurile de pe malul Dunarii, cand apele se retrag, in apa de culoarea ceaiului (brun-roscat) cu o adancime de 100 cm, sute de exemplare din diferite specii autohtone (in mare parte crap,caras si rosioara) , care traiau bine mersi o perioada buna de timp, pana cand se ridicau din nou cotele Dunarii si astfel scapau (cei care nu erau deja pescuiti, bineinteles). Astfel consider ca unele specii au o capacitate mare, de adaptare la conditii de viata diferite, ca parametri, iar conditiile optime nu ar insemna o piedica ci dimpotriva o oportunitate pentru dezvoltare si perpetuare. Zic perpetuare pentru ca momentan nu avem nici o dovada desemnata prin experiment practic care sa ateste ca exemplarele autohtone tinute in conditii optime, la temperaturi de minim 20 de grade NU SE POT REPRODUCE. Cum se spune "practica ne omoara". Tot ce am scris e doar o parere personala si atat si poate fi combatuta prin argumentatie logica si dovada, dar e mai mult un text scris de dragul conversatiei si al impartasirii unor ganduri, totul in folosul acestui minunat hobby dar mai ales pentru minunata natura care inca ne mai inconjoara si ne fascineaza. Si ca sa revin la povestea Asperetelui postata de catalinbgs, tin sa mentionez ca e foarte important sa cunoastem speciile care traiesc in tara noastra pentru ca vom fi surprinsi sa aflam ca unele dintre ele nu se mai gasesc altundeva decat in tara noastra acestea fiind endemice unui habitat de pe harta Romaniei. Cunoasterea e primul pas catre conservare si protejare.
Am gasit in weekend intr-un petshop din mall-ul local cativa cardinali pe care o sa ii incerc in bazine exterioare dar astept sa se mai incalzeasca ca sa ma apuc de treaba. Pe langa cei 8 cardinali cumparati care apropo - toti din bazinul petshop-ului respectiv aratau jalnic in sensul ca aveau burtile supte (acum, cei achizitionati mananca ok) am mai cumparat si 2 perechi de velifera. Acum... nu stiu cat de "Velifera" sunt pentru ca sunt inca mici, dar arata promitator: corp masliniu deschis cu irizatii de verde si parca se vede un inceput de vela la masculi ... vor ramane si ei o perioada afara, cand se va mai incalzi bineinteles. Ar trebui sa se descurce afara pentru ca din cate stiu sunt inruditi cu molly iar molly am avut mereu pe timpul verii afara pana toamna... Ramane de vazut.
Un soi de "velifere" am si eu, din 3 surse. Posibil sa aiba ceva sange de latipinna in ele, de cand au incercat niste americani sa scoata un "sailfin" mai rezistent decat veliferul pur fata de parametrii chimici ai apei. Au scos si Silver, si Albino, dar poate dupa incrucisarea cu liniile mai indepartate vor da 100% "wild". Una din linii manca si la 17*C, dar dupa ceva neglijente au inceput sa se imbolnaveasca.
"Conditiile optime" vs. "Tolereaza, dar nu necesita"- LOL!!! Subiectul cu care ma bateam pe un forum de testoase american cu neste bajeti :)!!! Ce amintiri frumoase :)!! Eu cu hibernarea, ei cu nu, ca e riscant, si ca animalele sunt foarte fericite in felul asta. Era vorba de specii/taxoni de clima temperata.
Aspretele- nu cunosc, dar as fi curios de microhidrocentrale pe Valsan... in plus, stiu ce s-a ales de o gramada de bani alocati pestelui asta. O fi si disparut, dracu' stie... Eu nu am mai auzit de el, iar de la cine trebuia sa aud, kancs. E ca in filmul ala: "Am o pereche, tocmai sta sa depuna, te anunt cand am pui, absolut!", apoi, la intrebarea "Ce mai e cu puii, sunt suficient de mari?" primesti un raspuns de genul "Ah, da, aia! Aaaa... Am vandut perechea."- si de fapt s-au dus pe apa Sambetei... Scarbit pana peste cap...
Aspretele- nu cunosc, dar as fi curios de microhidrocentrale pe Valsan... in plus, stiu ce s-a ales de o gramada de bani alocati pestelui asta. O fi si disparut, dracu' stie... Eu nu am mai auzit de el, iar de la cine trebuia sa aud, kancs. E ca in filmul ala: "Am o pereche, tocmai sta sa depuna, te anunt cand am pui, absolut!", apoi, la intrebarea "Ce mai e cu puii, sunt suficient de mari?" primesti un raspuns de genul "Ah, da, aia! Aaaa... Am vandut perechea."- si de fapt s-au dus pe apa Sambetei... Scarbit pana peste cap...
Noi de la revolutie incoace nu am avut absolut niciodata o comisie parlamentara care sa se ocupe de patrimoniul natural. Niciodata! nici macar sa simulam ca ne doare-n cot nu suntem in stare. Tu oricum sti mai bine cum si cine ia fonduri pentru astfel de proiecte. Sa salveze specii despre care "binevoitorul" nu stie absolut nimic, lacuri/paduri, care nici macar nu mai exista, zone in care nu se planteaza nici macar un copac, sau se mute o piatra. Din punctul asta de vedere suntem mai rau decat Uzbekistan sau Sudan. Cel mai "aproape" si bun exemplu este Delta Vacaresti. La noi daca nu poti sa faci gratar, sa furi lemn, sau braconaj, intr-un loc... el nu exista practic.
astazi am aruncat un ochi in balta mea si am vazut un pui printe sutele de larve de tantar. adultii nu i-am remarcat dar in general sunt mai scumpi la vedere. daca nu a facut cel de sus o minune inseamna ca sunt pui de cardinali nascuti afara la noi in tara. cred ca e totusi o premiera.
cam asa arata balta acum. e plin de guppy si de cardinalii achizitionati. nu am habar de ce nu se reproduc ultimii, am o trusa in pod de testare a apei dar chiar daca ceva nu e ok nu am cum sa controlez parametrii. ii hranesc cu fulgi tetra.
43589
https://youtu.be/zZbcF-5DJ5U
Hahaha! E frumos, dar... parametrul care nu le convine cardinalilor e evident :)!
pai spune maestre ca, daca nu e complicat, modificam orice e posibil.
o fi melcii sau guppy?
Haita de Guppy rade tot. Poate si melcii, dar Guppy prind si ce eclozeaza, pe langa ca ciugulesc si icrele.
Cam asta se intampla cu Gambusia scapata prin alte ape, decat cele unde sunt native. Incet, dar sigur distrug tot prin jurul lor. Si guppy sunt la fel.
sa vedem daca depun si scapa careva. anul trecut a fost la fel, n-am vazut niciun pui pana primavara (doar un pui de vreo 2cm dar nici guppy nu mai erau in balta).
din vreo 8-10 bucati au trecut iarna cel putin 4. a fost episodul acela de -20 de grade care cred ca si-a spus cuvantul.in wekeend poate mai cumpar cativa pentru improspatarea sangelui. anii trecuti au tot fost broaste care au mancat puietul iar melcii cred ca au devorat icrele. anul acesta rezolv problemele.
https://www.youtube.com/watch?v=zABX02EDJy0
Powered by vBulletin® Version 4.2.5 Copyright © 2024 vBulletin Solutions Inc. All rights reserved.